Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
“Recompensele date celor buni, fiind veșnice, trebuie să își aibă<br />
echivalentul într-o veșnicie a pedepsei. Dreptatea cere ca<br />
pedeapsa să fie proporțională cu răsplata.”<br />
Negarea. – Creează Dumnezeu un suflet cu scopul de a-l face<br />
fericit sau de a-l face nefericit? În mod evident, fericirea ființei<br />
trebuie să fie un țel al creației sale, deoarece, dacă ar fi altfel,<br />
Dumnezeu nu ar fi bun. Sufletul tinde către fericire ca și consecință<br />
a propriei valori; acea valoare odată obținută, roadele acesteia nu<br />
pot fi pierdute niciodată de către suflet, deoarece asemenea<br />
pierdere ar însemna degenerarea acestuia, și a sufletului ce a<br />
devenit bun în interior, fiind incapabil de orice rău, nu putând astfel<br />
degenera. Veșnicia fericirii sufletelor purificate este astfel indicată<br />
de imortalitatea lor. Dar, înainte de a obține perfecțiunea, sufletul<br />
trebuie să poarte o luptă de lungă durată, să ducă multe bătălii cu<br />
pa<strong>si</strong>unile sale ticăloase. Dumnezeu, creând sufletul, nu desăvârșit<br />
– dar pa<strong>si</strong>bil de a deveni astfel, pentru a putea deține meritele<br />
muncii sale – sufletul poate greșii. Ceea ce lipsește pe drumul<br />
binelui este consecința slăbiciunii sale înnascute. Dacă, pentru o<br />
<strong>si</strong>ngură greşeală, sufletul va fi pedep<strong>si</strong>t veșnic, poate fi întrebat în<br />
mod corect de ce Dumnezeu nu l-a creat puternic de la început?<br />
Pedeapsa pe care sufletul o aduce asupra sa, prin delictele sale, îl<br />
înștiințează că a săvârșit rău și ar trebui de altfel să îl aducă înapoi<br />
pe drumul datoriei. Dacă pedeapsa ar fi irever<strong>si</strong>bilă, orice dorință<br />
din partea sa de a face mai bine ar fi de prisos; șI atunci, scopul<br />
Predestinat al creației ar fi inacce<strong>si</strong>bil, din moment ce, deși, ar<br />
exista câteva ființe predestinate fericirii, ar exista alte ființe<br />
predestinate suferinței. Însă dacă admitem că un suflet vinovat se<br />
poate căii, trebuie de asemenea să acceptăm că poate devenii<br />
bun; dacă poate deveni bun, el poate aspira la fericire: ar putea<br />
Dumnezeu să fie drept dacă i-ar nega mijloacele reabilitării?<br />
Binele fiind scopul final al creației, al fericirii ce este rezultatul și<br />
recompensa bunătății, trebuie, în natura lucrurilor, să fie eternă;<br />
dar pedeapsa ce este numai o modalitate de a conduce sufletul<br />
către bunătate și către fericire, trebuie să fie numai temporară. Cea<br />
81