RAIUL si IADUL

CAPITOLUL II
FRICA FAȚĂ DE MOARTE
Cauzele temerii de moarte – de ce Spiritiștii nu se tem de
moarte. Cauzele Fricii față de moarte
1. Omul, oricărei trepte ierarhice ar aparține, de la stadiul
primitiv în sus, posedă din naștere un presentiment asupra vieții
viitoare; are o convingere intuitivă că moartea nu reprezintă
sfârșitul existenței, iar cei a căror moarte o regretă nu îi sunt
pierduți pentru totdeauna. Această convingere instinctivă într-o
formă viitoare este mult mai generală decât credința în anihilare.
Cum se face, atunci, că găsim, printre cei ce cred în nemurirea
sufletului, un atașament pentru viața pământească și o așa mare
frică de moarte?
2. Frica de moarte este în același timp o dovadă a înțelepciunii
Providenței cât și o consecință a instinctului de autoconservare
întâlnit la toate ființele vii. Este în plus, esențială pentru bunăstarea
rasei umane, atâta timp cât oamenii sunt insuficient de luminați în
ceea ce priveşte condițiile vieții lor viitoare, ca punct de echilibru
pentru obstacolele ce, numai pentru aceasta înțelegere,
i-ar conduce prea des la o renunțare voită a existenței lor terestre,
și de a sării peste chinurile acestei sfere joase, necesare pentru
avansarea lor.
În consecință, observăm, printre oamenii involuați, că intuirea unei
vieți viitoare este foarte vagă și numai pe masură ce oamenii
avansează, această intuiție devine, la început, o simplă speranță,
si, în cele din urmă, o certitudine, dar încă contrabalansată de un
atașament instinctiv față de viața trupească.
3. Pe măsură ce omul ajunge la o adevărată înțelegere asupra
stării viitoare, frica sa de moarte se diminuează; dar cum, în
același timp, el înțelege mai clar scopurile vieții pământești, își
15