Psihanaliza fenomenelor religioase

trece prin minte" 34 . Din acel moment, Jung se lăsă
conştient în voia impulsiilor inconştientului.
Este interesant de constatat că, din acest
moment, fără să o ştie, Jung adoptă o atitudine faţă
de viaţa sa interioară care se aseamănă izbitor cu
mentalitatea taoistă. Ulterior, el va realiza această
asemănare (am spune noi neîntîmplătoare) şi va
păşi cu curaj în lumea de reprezentări şi simboluri
ale filozofiei taoiste, pentru a-i explora nebănuitele
posibilităţi 35 .
In spiritul noii sale hotărîri "primul lucru care s-a
produs a fost emergenţa unei amintiri din copilărie
datînd de la vîrsta de 10 sau 11 ani"' 6 . La acea epocă
Jung era atras de jocurile de construcţii în care
utiliza diferite materiale ca pietrele sau lutul. Aceste
amintiri erau acompaniate încă de o vie emoţie,
încît Jung şi-a zis: "'Hopa!, băieţaşul de odinioară
este încă prinprejur şi deţine o viaţă creatoare care
îmi lipseşte. Dar oare cum să parvin la ea°" 1? Pentru a
redobîndi această epocă din viaţa sa, Jung se
decide, nu fără sentimentul că totul este penibil,
absurd, să reia jocurile de odinioară, dedicîndu-se
lor trup şi suflet atunci cînd timpul îi permitea.
"Ocupîndu-mă de aceste lucruri, declară el, gîndurile
mele s-au clarificat şi am putut înţelege mai bine
fanteziile despre care avusesem pînă atunci numai
un pre-
" 4 C.G.Jung: "Ma vie...'", op. cit., p. 201.
?> "Şi ce făceau acei oameni, se întreabă Jung transformat
în admirator al înţelepţilor chinezi taoişti, pentru a realiza
progresul eliberator? Atît cît am putut vedea, ei nu făceau
nimic altceva decît să lase lucrurile să se petreacă (wu wei),
aşa cum o indică magistrul Lu Zi (...). «A lăsa să se
petreacă», acţiunea care nu acţionează, abandonul
maestrului Eckhart a devenit pentru mine cheia care permite
deschiderea porţilor ce duc la cale: în domeniul psihic,
trebuie să laşi lucrurile să se petreacă". (C.G.Jung:
"Commentaire sur le Mystere de la Fleur d'Or", Albin Michel, 1979, p. 33.)
(N. Tr.)
3 " C.G.Jung: "Ma vie,..'", op. cit., p. 201-202.
J? C.G.Jung: "Ma vie..."', op. cit., p. 202.
sentiment vag"" 8 .
Situaţii de aceeaşi natură s-au repetat mereu în
viaţa lui Jung. "Prin urmare, de fiecare dată cînd mi
se întîmpla să mă simt blocat, pictam sau sculptam
o piatră; şi de fiecare dată era un rit de intrare care
aducea cu el gînduri şi lucrări" 39 . Multe din lucrările
lui Jung s-au născut în aceste împrejurări mai puţin
obişnuite.
Spre toamna lui 1913, Jung are senzaţia că
presiunea pe care o resimţise pînă atunci în sine se
deplasase cumva în afara lui, "ca ceva care plana
în aer". "Era ca şi cum nu ar fi fost vorba de o
situaţie psihică ci de o realitate concretă" 40 . Au
urmat, în aceste condiţii de exteriorizare a
tensiunilor interioare, o serie de viziuni care, după
cum avea să descopere ulterior, anticipau Primul
război mondial. "Din acel moment, declară Jung.
datoria mea mi s-a părut stabilită cu claritate:
trebuia să încerc să înţeleg ceea ce se întîmpla şi în
ce măsură propria mea experienţă vie era legată
de cea a colectivităţii" 41 . într-un cuvînt, Jung începu
să-şi noteze fantasmele care îi treceau prin minte
atunci cînd se dedica jocului de construcţii, iar acest
efort căpătă o importanţă semnificativă.
Rezultatul acestei hotărîri a fost un talaz de
fantasme în care Jung face tot posibilul să nu-şi
piardă luciditatea. "Mă scufundasem fără nici un
ajutor într-o lume complet stranie. în care totul mi
se părea dificil şi de neînţeles. Trăiam încontinuu
într-o tensiune extremă şi aveam adeseori impresia
că blocuri uriaşe se prăvălesc peste mine" 42 . A face
faţă acestor manifestări ale psihicului abisal
devenise o chestiune vitală. "Sentimentul că mă
38
C.G.Jung: "Ma vie...", op. cit., p. 203.
40 39
Ibid C.G.Jung: Ibid "Ma vie
41
C.G.Jung: "Ma vie , op. cit., p.
42
C.GJung: "Ma vie
204. , op. cit.,
p. 205. , op.
cit., p. 206.
23