Psihanaliza fenomenelor religioase

Straniul rit "gnostic" la care a supus-o Jung pe
susţinătoarea sa, doamna Froebe, chiar dacă nu are
nici o relevanţă spirituală, ne arată totuşi un Jung
cu veleităţi de mistagog, care aplică metafizica
într-o manieră absolut concretistă, chiar şi în cazul
scenariilor rituale pe care, aşa cum ne-a sugerat-o
el însuşi, nu ar trebui să le luăm ad litteram 71 .
De bună seamă că în aceeaşi dimensiune a
integrării aspectelor obscure ale personalităţii
omului modem ar trebui să înţelegem şi declaraţiile
sale consemnate, sub formă de interviu, tot de
Mircea Eliade. Să spicuim cîteva aspecte.
Jung: "Marea problemă a psihologiei (...) este
reintegrarea contrariilor: le regăsim peste tot şi la
toate nivelurile. Deja în cartea mea «Psihologie şi
alchimie», am avut ocazia să mă ocup de integrarea
lui «Satan». Căci, atîta vreme cît Satan nu este integrat,
lumea nu este vindecată şi omul nu este
salvat. Dar Satan reprezintă Răul, şi oare cum să
integrezi Răul? Nu există decît o singură posibilitate:
să-1 asimilăm, adică să-1 ridicăm în conştiinţă, să-1
facem conştient. Este ceea ce alchimia numeşte
Conjuncţia celor două Principii. Căci, la urma urmei,
alchimia reia şi prelungeşte creştinismul. După
alchimişti, creştinismul a salvat omul, dar nu şi
Natura. Alchimistul visează să vindece Lumea în
totalitatea sa: piatra filozofală este concepută ca
Filius Macro-cosmi care vindecă Lumea. Scopul ultim al
«lucrării» alchimice este apokatastaza, Mîntuirea
cosmică".
"Pe planul psihologic, am de-a face cu
experienţe religioase
71 Tot Eliade ne povesteşte despre admiraţia vie pe care i-o
arăta lui Jung o doamnă în vîrstă de circa 50 de ani. "Aflînd că
Jung se scaldă în fiecare dimineaţă, la şapte, venea cu un
sfert de ceas înainte si, în costum de baie, îl aştepta pe mal.
[...] îi spunea lui Jung că îi place să înoate alături de el în
Lago Maggiore; simte că înoată în inconştientul colectiv [subl. n.
J.C.]"' (M. Eliade: "Jurnal", op. cit, p. 226).
38
care au o structură şi un simbolism care se pot
interpreta. Pentru mine experienţa religioasă este
reală, este adevărată: constat că asemenea
experienţe pot «salva» sufletul, pot accelera
integrarea sa şi instaura echilibrul spiritual. Pentru
mine, psiholog, starea de har există: este perfecta
seninătate a sufletului, echilibrul creator, izvor de
energie spirituală".
"Vorbind tot în calitate de psiholog constat că
prezenţa lui Dumnezeu se manifestă, în experienţa
profundă a psihicului, ca o coincidentia oppositonim — şi
că toată istoria religiilor, toate teologiile sînt aici pentru
a confirma că coincidentia opposito-rum este una din
formele cele mai utilizate şi cele mai arhaice pentru a
exprima realitatea lui Dumnezeu'".
M.Eliade: "Reintegrarea opuşilor, coincidentia
oppositonim, este cheia de boltă a sistemului lui Jung.
lată de ce el se interesează de doctrinele orientale,
de taoisni. de yoga. Aceste tehnici spirituale îi
revelează lui Jung «mijloacele utilizate de asiatici
pentru a transcende multiplele polarităţi şi a accede
la unitatea spirituală». Descoperirea inconştientului
colectiv, realizarea de căpătîi a lui Jung, îl conectează pe
individ la un imens rezervor de «amintiri istorice»:
memoria colectivă, unde supravieţuieşte, în esenţa
sa, Istoria întregii umanităţi". Jung crede că omul ar
trebui să profite din plin de acest rezervor: metoda
sa analitică vizează tocmai elaborarea mijloacelor
de a-1 utiliza".
Jung: "Inconştientul Colectiv este mai periculos
decît dinamita, dar există mijloace de a-1 manipula
fără prea mari riscuri. Atunci cînd se declanşează o
criză psihică, sînteţi perfect dotaţi pentru a o
rezolva. Aveţi visele şi reveriile: daţi-vă silinţa de a
le observa. Am putea chiar spune că fiecare vis
aduce, în felul său, un mesaj: el nu vă spune numai
că ceva nu merge in fiinţa d-voastră profundă, ci vă
aduce, de asemenea, soluţia de a ieşi din criză.
Căci inconştientul colectiv, care vă trimite aceste
vise,