Psihanaliza fenomenelor religioase

ulatorie»"" 2 . O dezvoltare univocă există numai la
începutul acestui proces evolutiv; "după care, totul
nu este decît o indicaţie către centru" 51 . O indicaţie
care apelează şi ea la imaginile şi fantasmele
oniroide, şi care aminteşte, prin structura sa, de
reprezentările centrului din culturile asiatice, care se numesc
iuandalas > .
Jung explică concis ce înţelege el prin "mandala"
în comentariul său la "Misterul Florii de Aur", o lucrare
de alchimie chineză care corespunde uimitor cu
propriile sale descoperiri din sfera manifestărilor
psihicului abisal. Mandalele nu sînt răspîndite
numai în orient ci şi în occident, în reprezentările religioase
ale Evului Mediu creştin. "Majoritatea îl
reprezintă pe C'liristos in centru, cu cei patru
evanghelişti sau simbolurile lor în punctele
cardinale. Această concepţie trebuie să fie foarte
veche, pentru că în Egipt Horus şi cei patru fii ai săi
sînt figuraţi în aceeaşi manieră. (Se ştie că Horus şi
cu ai săi patru fii se află mtr-o relaţie foarte strînsă
cu Christos şi cu cei patru evanghelişti). Intr-o
epocă ulterioară găsim o mandala explicită şi foarte
interesantă în cartea lui Jacob Boehme asupra
sufletului. Este cît se poate de evident că aici avem
de-a face cu un sistem psiho-cosmic foarte mult
influenţat de creştinism. El este numit ' ochiul
filozofic" sau "oglinda înţelepciunii", ceea ce
înseamnă precis un sumar de cunoaştere secretă.
Intîlnim cel mai adesea o formă de floare, de cruce
sau de roată cu o predilecţie clară pen-
" C.G.Jung: "Ma vie...", op. cit., p. 228-229.
" C'.GJung: "Ma vie..."', op. cit., p. 229.
"" O "mandala" este un cerc sau o figură circulară
investită cu facultăţi magice, o reprezentare plastică a
totalităţii psihice, care apare şi spontan în visele nocturne şi
în fanteziile noastre din viaţa trează. Jung a remarcat aceste
imagini în experienţa sa cu inconştientul, în fanteziile
bolnavilor săi, şi apoi Ie-a comparat cu reprezentările de
acelşi ordin din culturile tradiţionale, în special cu cele
asiatice (N. Tr.)
tru numărul patru (care aminteşte tetraktys-ul
pitagorician, numărul fundamental). Asemenea
mandalas se găsesc şi în desenele pe nisip realizate
cu scopuri religioase la Pueblos. Dar. desigur,
orientul posedă cele mai frumoase mandalas. şi mai
ale* buddhismul tibetan. Am întîlnit desene de
mandalas şi ia IKH-navii mintal, şi aceasta la oameni
care nu au, fără doar şi pu