An V (2012) Nr. 15 - VA Urechia

More documents

Recommendations

Info

An V, nr. 15, iunie 2012 AXIS LIBRI Recenzii • Recenzii • Recenzii • Recenzii • Recenzii • Recenzii Operele scriitorilor gălățeni în viziunea lui Constantin Trandafir Dorina Bălan șef birou Catalogarea Colecțiilor. Control de Autoritate Biblioteca „V.A. Urechia” A realiza critica criticii este un domeniu special de exercitare a actului critic, care nu se află la îndemâna oricui şi care presupune, pe lângă abilităţile hermeneutice de rigoare, şi un orizont de cultură de un nivel academic. Ceea ce îmi propun în această seară este doar o trecere în revistă a intenţiilor autorului de a da „seama de dimanica genului şi de imaginea reprezentativă” a operelor scriitorilor gălăţeni, nu puţini studiaţi de acesta. Volumul în discuţie, generic denumit „Cititul prozei de la 1960 până azi”, continuă seria intitulată „Cititul cărţilor”, primul volum ocupându-se cu studiul poeziei de la Nichita Stănescu până în prezent. El grupează, aşa cum însuşi autorul afirmă, o „selecţie şi o sudură” de texte publicate de-a lungul timpului, în paginile unor reviste şi care se constituie, în linii generale, într-o pledoarie pentru un anumit mod de a recepta şi de a evalua contribuţia unor scriitori în domeniul culturii şi literaturii, aşa încât autorii selectaţi să beneficieze de o privire monografică. Structurată în trei capitole, interpretarea operelor ar mai putea fi configurată sub titlurile: trecut, prezent şi viitor, luând în consideraţie denumirile extrem de sugestive date acestora. În al doilea capitol, „Greii trupei în acţiune”, apar aprecieri critice privitoare la literatura a doi dintre prozatorii gălăţeni contemporani. Astfel, nefiresc de „modestul” Constantin Vremuleţ este „scriitorul care se situează pe linie kafkiană şi la graniţa de întâlnire cu prozatorii sud-americani, dar şi cu prozatorii români”, având „vocaţia tragicului autentic, dar şi o prodigioasă fantezie caricaturală” şi o scriitură „de o expresivitate rarisimă”. Cel de-al doilea radiografiat al criticului este „prozatorul de cotă superioară încă aflat într-un nedrept con de umbră”, Apostol Gurău, scriitorul care creează „impresia benefică de obiectivitate rebreniană, corelativă fantasticului gogolian, ...voiculescian, sud-american”. Este semn că autorul nu şi-a uitat sorgintea gălăţeană, fapt demonstrat prin preocupările domniei sale de a pune în valoare o seamă de personalităţi gălăţene, consăteni chiar, cărora le-a dedicat sau continuă să le consacre ample monografii: este vorba despre „Introducere în opera lui Ştefan Petică” în care încearcă „recuperarea unui premergător, în multiple sensuri, al literaturii interbelice” şi are pe masă încă o carte la care lucrează de aproximativ 7-8 ani, pe care şi-o doreşte a fi cea mai valoroasă scriere a domniei sale, o lucrare închinată autoarei genului dramatic, considerată drept cea mai modernă dintre prozatorii noştri din prima jumătate a veacului XX - „Hortensia Papadat-Bengescu - convergenţe europene”. Nu trebuie să pierdem din vedere faptul că domnul Constantin Trandafir este primul scriitor care a realizat un eseu monografic de mare dimensiune dedicat creatorului de veritabile simfonii poematice, poetul bujorean Grigore Hagiu. Remarcându-se prin stil şi rigoare, socotind criteriul valoric indispensabil în definirea unei scrieri literare, criticul Constantin Trandafir se întoarce mereu la clasici cu credinţa că aici trebuie căutată adevărata modernitate şi specificitate a literaturii române, neuitând comparaţia cu literatura străină de referinţă. 18
AXIS LIBRI An V, nr. 15, iunie 2012 Recenzii • Recenzii • Recenzii • Recenzii • Recenzii • Recenzii Titela Trif bibliotecar, Biblioteca „V.A. Urechia” Trandafir, Constantin. Cititul prozei: de la 1960 până azi Cluj-Napoca: Dacia XXI, 2011, 340 p. Istoricul şi criticul literar Constantin Trandafir, prin volumul intitulat ,,Cititul prozei – de la 1960 până azi” ne demonstrează că proza are un traseu bine definit, şi nu întâmplător, după cum însuşi autorul spune, anul 1960 este anul de creştere al poeziei şi prozei româneşti. Volumul de faţă, tipărit la Editura Dacia XXI, în Colecţia Discobolul XXI, este structurat în trei capitole: Garda Veche, pe aliniamente; Greii trupei, în acţiune şi Competiţia continuă. Prin parcurgerea acestor capitole autorul ne oferă o imagine de ansamblu a prozei româneşti din ultima jumătate de veac, în care sunt prezentate nume de referinţă ale genului care demonstrează diversitatea stilurilor abordate. Observaţiile, notele, conceptele, reliefate de criticul literar Constantin Trandafir, dau claritate şi nuanţă operelor literare prezentate în acest volum. Garda Veche, pe aliniamente, primul capitol al volumului, ni-l înfăţişează în prim plan pe George Călinescu în ipostaza scriitorului total, prin trecerea în revistă a celor mai cunoscute romane ale sale: Enigma Otiliei, Bietul Ioanide şi Scrinul negru. Un alt prozator la care autorul face referire, este Mircea Eliade cu romanul Noaptea de Sânziene, considerat de Constantin Trandafir un roman ambiţios de o complexitate unică în literatura noastră, un roman total. În rândul marilor scriitori ai „vechii gărzi” sunt prezentaţi, tot din generaţia şaizecistă, Marin Preda, Fănuş Neagu, Nicolae Breban, Ştefan Bănulescu, Augustin Buzura şi alţii. A doua secţiune a cărţii, Greii trupei, în acţiune, debutează cu prezentarea unui scriitor care „simte enorm şi vede monstruos” după cum îl caracterizează Constantin Trandafir. Şi tot acesta spune: ,,Bun eseist este M.H. Simionescu, şi comentator care vrea să lase impresia de improvizaţie. Iar când citează, abundent, deşi îi trece în iad pe citatomani, inventează, se joacă, deci produce literatură’’ Despre cum se scrie un roman ne învaţă Costache Olăreanu, inclus de Ctin Trandafir în acest volum prin povestirile din ,,Vedere din balcon’’, care dau la iveală un autor bine antrenat şi cu o specială perspectivă literară, situat în compania confraţilor din gruparea târgovişteană. Atenţia criticului Constantin Trandafir este îndreptată şi către ,,proza feminină’’ privită cu unele rezerve, cu înţeles pro şi contra, însă fără victoria vreunei părţi. Să fie oare vorba de prea multă sensibilitate, lirism, emoţie, visare, patetism în operele scriitoarelor de proză românească? Exclus! Dana Dumitriu, Rodica Braga, Alexandra Târziu, Gabriela Adameşteanu, ne demonstrează că în cazul operelor cu greutate axiologică discriminarea nu mai funcţionează aproape deloc. În lucrările menţionate în acest volum, dau dovadă de spirit critic, spirit literar, bărbăţie şi creaţie literară. Tot în acest capitol îi găsim printre alţii pe: Eugen Uricaru, Ioan Lilă, Radu Ulmeanu, scriitori de seamă ai generaţiei optzeciste, care vin să întregească tabloul ,,greilor’’ în acţiune. Autorul nu uită nici spaţiul gălăţean, unde îi regăsim pe doi dintre prozatorii noştri locali: Apostol Gurău şi Constantin Vremuleţ. În ultimul capitol intitulat sugestiv ,,Competiţia continuă’’, criticul literar Constantin Trandafir îşi focalizează analiza către prozatorii tineri, dornici de afirmare în proza românească. Mircea Cărtărescu este considerat poetul cu cea mai mare vizibilitate din vremea optzecismului, urmat de Radu Aldulescu, Dan Stanca, Radu Voinescu, Doina Ruşti şi alţii, ce vin să dea contur şi o nouă viziune prozei româneşti. În ansamblu, putem spune cu certitudine că: dacă proză nu e, nimic nu e! 19
Page 2 and 3: An V, nr. 15, iunie 2012 2012 - Anu
Page 4 and 5: An V, nr. 15, iunie 2012 AXIS LIBRI
Page 66 and 67: An V, nr. 15, iunie 2012 64 AXIS LI
Page 70 and 71:
An V, nr. 15, iunie 2012 AXIS LIBRI
Page 72 and 73:
Page 74 and 75:
An V, nr. 15, iunie 2012 72 AXIS LI
Page 76 and 77:
Page 78 and 79:
Page 80 and 81:
Page 82 and 83:
Page 84 and 85:
Page 86 and 87:
Page 88 and 89:
Page 90 and 91:
Page 92 and 93:
Page 94 and 95:
Page 96 and 97:
show all

An V (2012) Nr. 15 - VA Urechia

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?