An V (2012) Nr. 15 - VA Urechia

AXIS LIBRI
An V, nr. 15, iunie 2012
Recenzii • Recenzii • Recenzii • Recenzii • Recenzii • Recenzii
Almăşanu, Ana Călin.
Procuror în provincie.
Galaţi: Pax Aura Mundi, 2011, 318 p.
Mihaela Bute
bibliotecar, Biblioteca
„V.A. Urechia”
Cu mult talent şi acribie
profesională, doamna
Ana Călin Almăşanu aşterne în
volumul „Procuror în provincie”
17 capitole care redau o etapă
importantă din munca de procuror
pe care a desfăşurat-o la începutul
carierei. Jurnalul reprezintă o
oportunitate excelentă pentru
prezentarea atât a experienţelor
proprii, cât şi a viziunii asupra
lumii înconjurătoare şi se situează
la intersecţia dintre liric şi epic.
Avocat cu o bogată activitate publicistică, atât strict
profesională cu numeroase lucrări de drept penal şi
al transporturilor, cât şi literară, concretizată în mai
multe opere, dintre care enumerăm: Poveste de iarnă,
O pată albă pe harta ţării, Parfum de liliac, Ana Călin
supune atenţiei publicului cea mai recentă creaţie a sa,
o monografie ce reconstituie, din amintiri, activitatea sa
profesională dintr-un oraş de provincie.
Scrisă la persoana întâi, povestea care se desfăşoară
pe 318 pagini, curge fluent, literar şi captivează prin
relatarea întâmplărilor şi trăirilor. În fapt, acest
jurnal literar se prezintă şi ca un bildungsroman
care redă etapele devenirii tinerei stagiare Ana Călin
şi transformarea exercitării profesiei într-o carieră
de succes, printre anchetele conduse fiind şi cea
a naufragiului vasului „Mogoşoaia”, în calitate de
procuror-şef al Procuraturii Galaţi. Rigoarea de care
a dat dovadă în anchetarea cazurilor sale provine atât
din pregătirea sa universitară, cât şi din experienţa
acumulată de la începutul carierei. Fiecare capitol
evocă paşii importanţi pe care autoarea i-a parcurs în
familiarizarea, cunoaşterea şi desfăşurarea profesiei de
procuror. Cartea nu se adresează numai specialiştilor,
ci şi iubitorilor de lectură. Astfel, autoarea evocă unele
din cazurile cu care s-a confruntat în perioada cât a fost
la Procuratura oraş/raion Bîrlad: „Reconstituirea”, „Pe
urmele Cantemireştilor”.
Autoarea redă cititorilor fapte de viaţă, multe
comentate, alături de aspiraţii şi piedici într-o lume
care pare situată foarte departe, sfârşitul anilor 60-70,
descriind un tablou veridic al epocii respective.
Chiar dacă sunt istorisite întâmplări trăite, deci
adevărate, scriitoarea depăşeşte în „Procuror în
provincie” condiţia de simplu jurnal personal, cartea
fiind cu atât mai interesantă la lectură.
Codreanu, Theodor.
În oglinzile lui Victor Teleucă.
Chişinău : Universul, 2012, 272 p.
Cartea domnului Theodor
Codreanu, În oglinzile
lui Victor Teleucă, una dintre cele
mai temeinice lucrări dedicate
activităţii literare a „lirosofului
de la Cepeleuţi”, îmbogăţeşte
colecţiile Bibliotecii „V.A. Urechia”
alături de cele trei apariţii
– două de versuri Momentul
inimii şi Răsărit de Luceafăr şi
una de critică Victor Teleucă-
Un heraclitean transmodern.
Iulia Băncilă
bibliotecar, Biblioteca
„V.A. Urechia”
Informaţiile cuprinse în volum sunt deosebit de
importante pentru cunoaşterea detaliată a unuia dintre
cei mai mari poeţi ai Basarabiei postbelice.
Monografia debutează cu un tabel cronologic
amplu din care aflăm că poetul basarabean s-a născut
în satul Cepeleuţi, a debutat cu volumul Răscruce în
1958 şi, pentru că era un scriitor incomod în perioada
1985-2000, nu a fost editat. Urmează o suită de pagini
dedicate „omului” Victor Teleucă apreciat şi comentat
atât de personalităţi basarabene: Arcadie Suceveanu,
Haralambie Corbu, Mihail Dolgan, Ion Ciocanu, Petru
Ababii, cât şi de personalităţi române: Marian Popa,
Adrian Dinu Rachieru.
În secţiunea Victor Teleucă şi Eminescu, este evidenţiat
cultul poetului din Basarabia pentru Mihai Eminescu pe
care, ca mulţi alţii, l-a avut drept model.
Talentul de critic literar al scriitorului este ilustrat de
Theodor Codreanu în secţiunea Criticul prin comentariile
referitoare la operele lui Ion Creangă, Lucian Blaga, Nichita
Stănescu, Nicolai Costenco, Grigore Vieru, Serafim Saka.
La rându-i, Heracliteanul transmodern cuprinde
referinţe critice care relevă complexitatea derutantă a
scriitorului Victor Teleucă ce pare prea sofisticată prin
barochismul care amestecă diverse limbaje poetice.
În Testamentul Carpatic este descris destinul
basarabean ce se constituie de fapt în testamentul întregii
sale vieţi şi opere.
Aşa cum afirma Vasile Gavrilan cu ocazia omagierii
poetului, „Victor Teleucă a creat cele mai temeinice
monumente ale poeziei noastre care încă nu au fost
descoperite.”
Prin conţinutul cărţii de astăzi, Theodor Codreanu
îl readuce în prim plan pe Victor Teleucă făcându-l
cunoscut şi în rândul celor interesaţi de critica literară
şi cu atât mai mult pentru literatura de specialitate de pe
ambele părţi ale Prutului.
21