Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
AXIS LIBRI<br />
<strong>An</strong> V, nr. <strong>15</strong>, iunie <strong>2012</strong><br />
Reflecții dialogice • Reflecții dialogice • Reflecții dialogice<br />
am avut o trezire de maturitate, mi-am dat seama<br />
cu trei săptămâni înainte să dau Bac-ul că nu ştiu<br />
nimic şi am făcut alături de un prieten foarte bun<br />
un efort supraomenesc, singurul din viaţa mea pe<br />
care l-am făcut. Am învăţat timp de trei săptămâni<br />
de dimineaţa până noaptea, încontinuu, pentru<br />
că trebuia să recuperez ce nu invăţasem în liceu.<br />
Făceam patru meditaţii pe zi. A fost infernal, e<br />
adevărat că am luat o notă mare la Bac faţă de toţi<br />
tocilarii care aveau zece pe linie. A fost efortul atât<br />
de mare, încât de atunci mi-am spus că trebuie să<br />
citesc progresiv, puţin câte puţin, că altfel nu se<br />
poate şi asta a fost lecţia dată de şcoală!<br />
D.V.: Ce fel trebuie să fie un om care se îndreaptă<br />
spre artă? Aţi făcut regie, e artă! Se spune că oamenii<br />
care fac artă, au sufletul mai hărţuit decât ceilalţi, au<br />
mai multe cicatrici, au trecut poate prin mai multe<br />
încercări şi se îndreaptă spre artă pentru că acolo se<br />
pot ascunde sau regăsi ei pe ei!<br />
O.T.: Da, cred că e corect, pentru că am senzaţia<br />
că plastilina asta pe care noi o utilizăm în artă, fie că<br />
e vorba de sculptură, pictură sau de cinematografie<br />
sau de orice, plastilina asta are o nostalgie în ea, o<br />
tristeţe. Este tristeţea artistului. Poate cei mai sobri<br />
dintre artişti sunt comicii. Şi mai teribil de trişti<br />
sunt clovnii. Cei care te fac să râzi în hohote, ca să<br />
poată face asta, trebuie mai întâi de toate să fi intrat<br />
în sufletul tău şi să-ţi atingă o coardă sensibilă. De<br />
aceea, iată, Florin Piersic e un actor mare, pentru că<br />
el te face într-un minut să râzi şi să plângi în acelaşi<br />
timp. Are ambele accese permise. Ca să fii artist,<br />
trebuie să iubeşti în primul rând oamenii. Nu poţi<br />
să faci artă pentru tine, arta o faci pentru ceilalţi!<br />
În legătură cu artistul, o să folosesc o parabolă:<br />
ca să poţi să-i oferi tu ceva unui artist, asta ar fi<br />
însemnat ca înainte să-ţi fi dat el totul, pentru că<br />
eu cred că artistul are atât de multe în el, încât nu<br />
poate să le ţină doar pentru sine! El a venit să dea, e<br />
un suflet încărcat cu de toate şi atunci el poate oferi!<br />
Am cunoscut un actor extraordinar, Vasile<br />
Niţulescu, un actor senzaţional! A jucat în Bietul<br />
Ioanide. El nu era în prima linie de actori, a avut<br />
şi roluri mici, avea un salariu mititel la teatru, dar<br />
singura lui bucurie şi singura lui înflorire era pe<br />
scenă. Nu ar fi putut să facă altceva. Am verificat<br />
şi eu asta pe pielea mea: aş face oricând cu plăcere<br />
un lucru pe gratis, decât să fac pe bani foarte mulţi<br />
lucruri care nu-mi plac, pentru că mă-mbolnăvesc!<br />
Un artist, dacă nu simte bucuria asta energetică a<br />
schimbului cu publicul, se-mbolnăveşte. Ne mirăm<br />
că mulţi dintre actori sunt foarte beţivi, dacă ar fi<br />
fost în viaţă civilă, fără să fi avut o componentă<br />
artistică, făceau ciroza de mult. Faptul că se hrănesc<br />
din bucuria actului de creaţie, boala nu vine din ce<br />
băgăm în gură, ci din tristeţea pe care nu putem să<br />
o înţelegem. Asta înseamnă cancerul! Cancerul e o<br />
anomalie informatică! În momentul în care sufletul<br />
nostru doar tânjeşte după bucurie, este întristat,<br />
este captiv în tristeţea şi-n suferinţa sufletului, nu<br />
a trupului, pentru că trupul, mă rog, doare şi se<br />
vindecă, iar boala vine din suflet, nu vine de la trup!<br />
D.V.: Aţi fost un copil, un tânăr, sunteţi un adult<br />
„dus la biserică”? Aţi fost ateu o perioadă?<br />
O.T.: Nu! Nu se putea să fiu ateu atât timp cât pe<br />
linia paternă până la bunicul tatălui meu, de la 1400<br />
şi ceva, toţi au fost preoţi. Eu vin din neam de preoţi,<br />
nu am fost niciodată un ateu, dar nu am fost nici<br />
bisericos în sensul în care m-aş simţi mult mai bine<br />
vorbind despre Dumnezeu şi Hristos cu oamenii<br />
decât în biserică. Nu sunt un bisericos şi nici nu cred<br />
foarte mult în zorzoanele bisericii moderne. Cred<br />
în simplitatea bisericuţelor din lemn, a preoţilor<br />
cu har. Eu sunt ortodox, dar cred că ortodoxia cea<br />
adevărată cu care eu vibrez e ortodoxia din lemn,<br />
curată, fără zorzoane.<br />
D.V.: Dar acum mergeţi la biserică? Lumea spune<br />
ca nu trebuia să alegeţi duminică ora 11.00, data şi<br />
ora pentru lansarea de carte de la Galaţi, pentru că<br />
trebuia să ştiţi că la ora aceea, oamenii sunt la slujbă?<br />
O.T.: Nu prea merg la biserică. Lumea să se<br />
ducă la biserică! Eu nu sunt o biserică! Nu sunt în<br />
concurenţă cu nicio instituţie. Oamenii să se ducă<br />
unde vor. Mărturisesc că eu am înţeles şi prin prisma<br />
faptului că voi fi un teolog în curând, că biserica<br />
este comuniunea sufletelor care se adună în numele<br />
lui Hristos şi nu a cărămizilor şi a mortarului care<br />
înconjoară zidurile.<br />
D.V.: Credeţi că oamenii înţeleg care este rostul<br />
credinţei în viaţa lor în acest moment în care a ajuns<br />
omenirea?<br />
O.T.: Mărturisesc sincer că nu cred asta, dar cred<br />
că dacă un om s-a trezit, toţi oamenii se pot trezi.<br />
D.V.: Dar ce părere aveţi despre cel care cade în<br />
păcat de o mie de ori? În acelaşi păcat?<br />
O.T.: Erare humanum est, sed perseverare<br />
diabolicum! Dacă perseverezi în aceeaşi greşeală,<br />
înseamnă că ori eşti un bou, ori îţi place! Dacă-ţi<br />
place eşti demonic, eşti diabolic, dacă eşti prost,<br />
iartă-i Doamne, că nu ştiu ce fac!<br />
(Va urma)<br />
43
Change language