Demersuri pentru anularea trecerii abuzive in rezerva - Valerian Stan

3.2 plata unor daune în sumă de 1.500.000 RON, pentru suferinţele şi
umilinţa pe care le-am suportat timp de peste 17 ani, lipsirea abuzivă de o poziţie
socială şi profesională respectabilă în cadrul comunităţii, prejudiciul cauzat
onoarei, demnităţii şi dreptului meu la propria imagine, astfel:
- trecerea în rezervă, prin care mi-a fost întreruptă în mod ilegal şi injust cariera
militară pentru care mă pregătisem, şi în care până la acea dată obţinusem, timp
de 16 ani, numai rezultate foarte bune şi bune, mi-a cauzat suferinţe psihice pe
termen lung şi mi-a anulat un statut profesional şi social pe care personal îl
percepeam ca fiind onorant în cel mai înalt grad; măsura ilegală şi injustă dispusă
împotriva mea – un eveniment de indezirabilitate maximă care a cauzat o ruptură
brutală a cursului vieţii mele de până atunci – a constituit o traumă psihică severă,
cu consecinţe asupra mea şi a celorlalţi membri ai familiei mele; ea mi-a cauzat
inclusiv unele modificări în plan psihic, constând, între altele, într-o sensibilitate
crescută la emoţiile ulterioare;
- în special în contextul social de la acea dată şi din anii imediat următori, măsura
amintită m-a supus dispreţului public, şi mi-a afectat în mod injust onoarea,
demnitatea şi imaginea publică; potrivit primului dintre articolele Constituţiei
României, „demnitatea omului” şi drepturile şi libertăţile cetăţenilor reprezintă
„valori supreme”ocrotite de statul român, „în spiritul idealurilor Revoluţiei din
decembrie 1989”;
- din cauza acestei măsuri am fost obligat la un foarte mare efort intelectual,
psihic şi fizic în plus, de asemenea pe termen lung, pentru a-mi găsi ocupaţii
pentru care nu aveam pregătirea profesională necesară; exclus abuziv din
profesia pe care o îndrăgisem şi pentru care mă pregătisem, în ultimii 17 ani am
fost nevoit să fac eforturi mari pentru a-mi putea câştiga existenţa; voi da cu titlul
de exemplu anii 2005 şi 2007, în care, asemeni multor alţi ani (şi pot proba acest
lucru), mi-am câştigat existenţa practic din expediente – în anul 2005 am fost
nevoit să caut şi să închei nu mai puţin de 5 contracte de colaborare cu 3 instituţii
iar în anul 2007 nu mai puţin de 5 contracte de colaborare (şi 2 acte adiţionale la
acestea), de regulă pe durata a câtorva luni, cu nu mai puţin de 5 instituţii (Centrul
de Resurse Juridice, Asociaţia ACCEPT, Asociaţia pentru Apărarea Drepturilor
Omului în România – Comitetul Helsinki, Fundaţia Soros, Institutul pentru
Investigarea Crimelor Comunismului în România – Anexa 7); grija permanentă în
a-mi găsi de lucru, pentru a-mi câştiga existenţa şi a-mi întreţine familia (inclusiv
doi copii minori, de 10 respectiv 9 ani la data îndepărtării mele din armată), a fost,
aproape continuu în toţi aceşti ani, una deosebit de stresantă şi cauzatoare de
disconfort;
- din cauza veniturilor sensibil mai mici pe care le-am realizat după trecerea
abuzivă în rezervă, şi pentru ca fiii mei să poată urma cursurile universitare, am
fost obligat să împrumut sume de bani de la cunoştinţe şi prieteni; pentru unul
dintre copii a fost nevoie să fac numeroase demersuri şi să apelez la bunăvoinţa
rectoratelor universitare pentru a-i aproba reducerea, respectiv scutirea de taxa de
studiu – împrejurări pe care le pot proba cu acte;
- stresul şi suferinţele din toţi aceşti ani s-au repercutat şi asupra stării mele de
sănătate (inclusiv în sensul în care starea de sănătate este mai mult decât absenţa
13