Demersuri pentru anularea trecerii abuzive in rezerva - Valerian Stan

pedepsele şi sancţiunile disciplinare, inclusiv la sancţiunea cu trecerea în rezervă a
ofiţerilor. Astfel, cu titlu de exemplu, RDM prevedea inechivoc şi imperativ că
sancţiunea cu trecerea în rezervă „se comunică în scris celor în cauză, individual
sau în adunarea militarilor cu grade şi funcţii egale sau mai mari decât cel
sancţionat” (art. 96) şi că „Ordinul scris se înmânează ofiţerului pedepsit
disciplinar care semnează de luare la cunoştinţă specificând data şi ora de
primire” (art. 65).
Astfel cum am arătat şi în Cererea de chemare în judecată, MApN nu mi-a comunicat
niciodată ordinul de trecere în rezervă şi actele pe care acesta s-a întemeiat. MApN a
refuzat să-mi comunice ordinul amintit si actele care au stat la baza lui, atât la data la
care am fost trecut în rezervă, cât şi anterior formulării Cererii de chemare în judecată (a
se vedea Adresa MApN nr A-6176 din 8 ianuarie 2008, ca Anexa 4 la Cererea de
chemare în judecată).
3. Cu privire la „tardivitatea introducerii cererii”
Întrucât pârâtul MApN invocă şi sub acest aspect termenul de 6 luni prevăzut de art. 3
alin. (5) din Legea nr. 1/1967, înţelegem să facem trimitere la argumentele cu care
tocmai am răspuns în precedent.
Cu privire la susţinerea pârâtului că în anul 1993, prin memoriul pe care l-am adresat
la data de 08.10.1993 ministrului Apărării Naţionale de la acea dată, generalul Niculae
Spiroiu, aş fi solicitat „comunicarea ordinului de trecere în rezervă”, învederez faptul
că şi aceasta este complet falsă. Consider că în aceste condiţii sunt deja îndreptăţit să
apreciez că reprezentanţii legali ai MApN procedează astfel cu intenţia de a induce în
eroare instanţa de judecată.
Paratului ii apartine sarcina probei cu privire la aceasta afirmatie contrara realitatii,
conform art.1169 Cod. Civil si art.129 alin.1 Cod. Procedura civila, sarcina de care nu s-
a achitat.
Consider că demersul pe care l-am făcut pe lângă conducerea MApN în anul 1993
reprezintă inclusiv o dovadă că „pasivitatea” pe care pârâtul mi-o impută prin
Întâmpinarea sa nu există, deci excepţia invocată este vădit nefondată .
Valerian Stan
Avocat Crângariu Eugenia
21