Ghid practic în Sănătatea Reproducerii pentru ... - UNFPA Moldova

Infecþiile cu transmitere sexualã– sifilidele corimbiforme, a cãror variantã tardivã apare la 6-8luni de la infectare, cu un aspect tipic ºi papulã mare (condiloamãlatã);e) Sifilidele inelare sînt întîlnite mai des la rasa negroidã; se situeazãpe obraji, în apropierea comisurilor bucale, prezintã papulemici, turtite, acoperite cu scuame fine, grupate inelar.Toate tipurile de sifilide sînt spontan rezolutive.Sifilidele mucoase, prezente la 20-70% dintre pacienþi, sînt bogateîn spirocheþi ºi foarte contagioase:A.Plãgi mucoase – arii eritematoase, erodate sau acoperite cudepozite cenuºii pseudomembranoase, indolore, ce se potlocaliza în regiunea cavitãþii bucale (amigdale, limbã, faringe,gingii, buze) ori în cea genitalã (labii, vagin, cervix);B.Faringita lueticã este caracterizatã printr-un eritem difuz faring-amigdalian,asociat cu edem ºi eroziuni;C. Condiloma latã – papule hipertrofice, roºii sau hipopigmentate,macerate, exudative, cu suprafaþa netedã. Apare, deregulã, în regiunea genitalã ºi analã.Afectarea fenelor: Alopatia în luminiºuri sau difuzã se întîlneºteîn 3-7% dintre cazuri ºi se localizeazã pe scalp, predominant parietalºi occipital. Ocazional, afecteazã barba, genele, sprîncenele.Manifestãri sistemice: Majoritatea bolnavilor au stare generalãbunã a sãnãtãþii. O parte dintre ei pot prezenta fenomene detip gripal: cefalee, mialgii, artralgii, rinoree. Febra se întîlneºterar. Examenul clinic poate constata: micropoliadenopatie; splenomegalie;mialgii generalizate; artralgii; hepatomegalie dureroasã;afectare ocularã (fotofobie, lãcrimare, inflamaþie ocularã); tulburãrineurologice (meningita ºi paraliziile de nervi cranieni sînt rarîntîlnite).Diagnosticul pozitiv se bazeazã pe manifestãrile clinice, pe testeleseropozitive, pe eliminarea T. pallidum din leziuni.Sifilisul latentNetratat, sifilisul secundar trece în stadiul latent asimptomatic, încare singura manifestare este testul seropozitiv.Sifilisul terþiarApare la 10-40 de ani dupã sifilisul secundar. Cu cît debutul estemai tardiv, cu atît manifestãrile sînt mai puþine. Leziunile sînt asimetrice,cronice, cu tendinþã spre extindere ºi destrucþie. Pot fi uniceori multiple, superficiale sau profunde, nedureroase, predispusespre ulcerare.43