MĂRTURII ROMÂNEŞTI PESTE HOTARE

30 ISRAELMS190 – Psaltire, sec. XI, 256 f. 21 x 16,2 cm. Text în greacă. La f. 256 v , însemnareîncadrată în chenar ornamentat, în limbile slavonă şi greacă, a lui Evloghie Moldoveanulde la Putna, privind legarea manuscrisului la Constantinopol, 30 aprilie 1558 (fondSf. Sava, ms. 293).Ref.: Ierosol. vivl., II, p. 410-421; M. Beza, Biblioteci mănăstireşti în Palestina (ARMSL,s. III, t. 6, 1932-1934, p. 197); idem, Urme româneşti la Atena şi Ierusalim (ARMSL,s. III, t. 9, 1938-1940, p. 37); Beza, Urme, p. 19, 23; Constantinescu, Repertoriu,p. 44, nr. 212.Reprod.: M. Beza, Urme româneşti la Atena şi Ierusalim, pl. 3 şi 4 (însemnarea luiEvloghie).191 – Miscelaneu, sec. XIV-XVI. 313 f. 23 x 15,7 cm. Text în greacă, în cuprins:Canon către Sf. Născătoare de Dumnezeu şi Minei pentru lunile ianuarie – februarie.La f. 1, însemnare de Ioachim Vlahul, fost egumen al mănăstirii Sf. Ecaterina de laSinai despre mănăstirea Sf. Sava, care şi-a reluat activitatea cu ajutorul domnilor ŢăriiRomâneşti, 1533-1534, când Ioachim a poruncit strângerea cărţilor risipite ale mănăstirii(fond Sf. Sava, ms. 160).Ref.: Ierosol. vivl., II, p. 266-267; Beza, Biblioteci mănăstireşti în Palestina, p. 197; idem,Urme româneşti la Atena şi Ierusalim, p. 36; Beza, Urme, p. 16; Constantinescu,Repertoriu, p. 174, nr. 889.Publ.: Hurmuzaki – Iorga, XIV/1, p. 718 (însemnarea lui Ioachim Vlahul).192 – Toma d’Aquino, Zītīmata tina [Unele chestiuni], copie din sec. XV a traduceriigreceşti. 180 f. 28,5 x 21,5 cm. La f. 1: însemnare a lui Dosoftei arhidiaconul Notara (viitorpatriarh de Ierusalim) care primise manuscrisul în martie 1664 de la Dositei, episcop deRoman, marele cărturar şi viitor mitropolit al Moldovei (ms. 157).Publ.: Ioan Dură, O Dositheos Ierosolymōn kai ī prosfora autou eis tas RoumanikasChōras kai tīn Ekklīsian autōn, Atena, 1977, p. 91 (însemnarea).Ref.: Ierosol. vivl., I, p. 254.193 – Octoih. Partea I, sec. XVI. Text slavon cu o însemnare din 11 iunie 1594: „înanul 7102 luna iunie în 11 zile pe vremea patriarhului Sofronie păstorind în Ierusalim şiŢarigrad, Ieremia în Alexandria, Meletie în Damasc şi domnind pentru păcatele noastresultanul Murad [III] în Ţarigrad [...], pe vremea aceea am ajuns şi eu mult-păcătosulMardarie ieromonahul, român din mănăstirea domnească din Bucureşti cu hramul Treimii,[Radu Vodă], şi cu alţi 500 fraţi călugări [la Sfântul Munte]. Iar cinci ani după ce am venitdin Ţara Românească la Sfântul Mormânt al lui Hristos Dumnezeul-nostru şi, totodată,cu închinăciune la sfintele locuri de la Sinai, în Egipt, şi în Alexandria, şi în Damasc, s-aîmplinit un an întreg” (fond Sf. Sava, ms. sl. 7).Ref.: N. Krasnosel’cev, Slavjanskija rukopisi patriaršej biblioteki v Ierusalime, Kazan,1889, p. 11-12; VI. A. Rozov, Bolgarskija rukopisi Ierusalima i Sinaja („Minalo”, 3,1914, nr. 9, p. 32); E. Turdeanu, Un moine roumain au Mont Athos, aux Lieux Saintset en Egypte à la fin du XVI e siècle (RER, 3-4, 1957, p. 234-235); Svetla Džurova,Nadja Danova, Kniga za bălgarskite hadžii, Sofia, 1985, p. 300; Constantinescu,Repertoriu, p. 44.