ve<strong>de</strong>re.Dar este moral să influenţăm factorii <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie ? Cineva ar putea spune că am acceptat regulaevaluării capitalului natural al insulei, iar acum că am pierdut încercăm să schimbăm regulile dinmers. Este moral cu condiţia să oferim o soluţie alternativă, ceva care să mulţumească şi peinvestitori şi interesele noastre <strong>de</strong> conservare a naturii.Cum stabilim care este această soluţie variază <strong>de</strong> la caz la caz şi ţine <strong>de</strong> creativitatea noastră.De exemplu ecologista s-a gândit în felul următor: dacă tot se va distruge o parte din natură<strong>de</strong>orece investiţia pare suficient <strong>de</strong> profitabilă, atunci nu ar fi bine măcar să minimizez aceastădistrugere ? Ce-ar să caut o localizare alternativă pentru proiectul investitorului, un<strong>de</strong>va un<strong>de</strong>valoarea resurselor şi serviciilor naturale să fie mai mică <strong>de</strong>cât în cazul insulei.Prin intermediul unui proiect <strong>de</strong> cercetare pentru caracterizarea structurii complexului regional<strong>de</strong> ecosisteme din care face parte insula s-a i<strong>de</strong>ntificat în imediata apropiere a insulei un complex<strong>de</strong> ecosisteme mult mai <strong>de</strong>teriorat <strong>de</strong>cât era insula, şi care în cele din urmă a fost acceptat <strong>de</strong>investitor ca locaţie pentru proiectul său, cu acordul factorilor publici <strong>de</strong> <strong>de</strong>cizie.lÎncheiereEcologista:- Acum că problemele s-au rezolvat trebuie totuşi să recunosc că nu pot să te înţeleg. Cum <strong>de</strong> îţidoreai să sacrifici o insulă atât <strong>de</strong> frumoasă ?Investitorul stătu puţin pe gânduri şi răspunse:- Cred că important nu este atât să ne înţelegem unul pe altul, cât mai ales că am învăţat să trăimunul cu altul.SumarOmul <strong>de</strong> ştiinţă nu ia <strong>de</strong>cizii cu privire problemele <strong>de</strong> mediu, ci doar furnizează informaţii caresă permită luarea unor <strong>de</strong>cizii cât mai bune. Dar cercetătorii nu sunt doar oameni <strong>de</strong> ştiinţă, ci şicetăţeni. În calitate <strong>de</strong> cetăţeni ei se pot implica în influenţarea modului cum se iau <strong>de</strong>ciziile.Influenţare se face la nivelul sistemului <strong>de</strong> valori al oamenilor. Una dintre modalităţile cheie esteeducaţia formativă la nivel preuniversitar. Responsabilitatea aparţine profesorilor <strong>de</strong> biologie, iarefectele se văd pe termen lung. Dacă se doreşte influenţarea <strong>de</strong>ciziilor pe termen scurt singurasoluţie morală este găsirea soluţiilor <strong>de</strong> compromis, ceea ce presupun abilităţi <strong>de</strong> negociere şi <strong>de</strong>relaţii publice. În relaţiile dintre oameni cale <strong>de</strong> mijloc este cea mai bună.Exerciţii, întrebări şi probleme• Folosind cunoştinţele <strong>de</strong> la modului pedagogic şi informaţiile din anexa 9 concepeţi câte unplan <strong>de</strong> lecţie pe probleme <strong>de</strong> <strong>ecologie</strong> la nivel <strong>de</strong> gimnaziu şi liceu astfel încât să aibă atât odimensiune informativă, cât şi una formativă.Lecturi suplimentare recomandate stu<strong>de</strong>nţilorNu cunosc o singură carte pe această problemă. Din puz<strong>de</strong>ria <strong>de</strong> cărţi existente multe suntcontaminate i<strong>de</strong>ologic: ori fac excese raţionaliste, ori cad în extrema cealaltă, susţinând i<strong>de</strong>eapredominanţei politicilor <strong>de</strong> putere. Poate că ai putea începe cu următoare carte, în special cucapitolul <strong>de</strong>dicat <strong>de</strong>finiţiei puterii:• Albanese, R., 1988, Management, South-Western Publishing Co., CincinnatiEste un volum scris cu seriozitate şi umor.104
Bibliografie1. Adamescu, M., A. Vădineanu, S. Cristofor, Rezultate parţiale ale analizei valorice acapitalului natural al Sistemului Dunării Inferioare, în Cristofor, S, (coordonator), 2001,Reţeaua ecologică a Dunării Inferioare, raport anual la proiectul major <strong>de</strong> cercetareC89/2000, beneficiar CNCSIS, 166-1692. Albanese, R., 1988, Management, South-Western Publishing Co., Cincinnati3. Amoros C., G. E. Petts, 1993. Hydrosystemes fluviaux, Masson, Paris, 300 pagini4. Antipa, G., 1910. Regiunea inundabilă a Dunarii. Starea ei actuală şi mijloacele <strong>de</strong> a o puneîn valoare, Instit. <strong>de</strong> Arte Grafice Carol Gobl, Bucuresti. 318 pagini5. Autumn, K., 2003, Teaching, material disponibil la , accesat în martie 20056. Avery, B. W., C. L. Bascomb, 1982, Soil survey laboratory methods, Harpen<strong>de</strong>n7. Bell, J., 2005, Critical thinking: teaching college and university stu<strong>de</strong>nts to think criticallyand evaluate, material disponibil la , accesat în februarie 20058. Borza, A., N. Boşcaiu, 1965, Introducere în studiul covorului vegetal, Edit. Acad. RPR,Bucureşti9. Botnariuc, N., 2003, Evoluţia sistemelor biologice supraindividuale, Editura Aca<strong>de</strong>mieiRomâne10. Botnariuc, N., A. Vădineanu, 1982, Ecologie, Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti11. Botnariuc, N., Bel<strong>de</strong>scu, S., 1961, Monografia complexului <strong>de</strong> bălţi Crapina-Jijila,Hidrobiologia, 2, 5-4612. Botnariuc, N., P. Neacşu, A. Vădineanu, 1978, Caiet <strong>de</strong> lucrări <strong>practice</strong> Ecologie Generală,Partea I-A, Ed. Universităţii din Bucureşti, Bucureşti13. Brouwer R., Langford I.H., Bateman I.J., Turner R.K., 1999, A meta-analysis of wetandcontinget valuation wetland studies. Regional Environmental Change, 1(1), 47-5714. Brower, J. E., J. H. Zar, C. N. von En<strong>de</strong>, 1997, Field and laboratory methods for generalecology, 4 th ed., McGraw-Hill, Boston15. Bullock, J., 1996, Plants, în „Ecological census techniques”, editor Sutherland, W. J.,Cambridge University Press, Cambridge, 111-13816. Cazacu, S. R., 2003, Structura şi rolul producătorilor primari – (studiu <strong>de</strong> caz) SistemulDanubian Inferior, Teză <strong>de</strong> doctorat, Univeristatea din Bucureşti, Departamentul <strong>de</strong> EcologieSistemică şi Dezvoltare Durabilă.17. Ciubuc, C., 1997, Carabi<strong>de</strong>le din Insula Mică a Brăilei, în Vădineanu, coordonator, “Raportfinal la programul FAEWE”, Univ. Bucureşti, Dep. <strong>de</strong> Ecologie Sistemică şi DezvoltareDurabilă, 137-16318. Cogălniceanu, D., 1997, Practicum <strong>de</strong> <strong>ecologie</strong> a amfibienilor: meto<strong>de</strong> şi tehnici în studiul<strong>ecologie</strong>i amfibienilor: pentru uzul stu<strong>de</strong>nţilor, Ed. Universităţii din Bucureşti, Bucureşti19. Constanza R., d’Arge R., <strong>de</strong> Groot R., Farber S., Grasso M., Hannon B., Limburg K., NaeemS., O’Neill R.V., Paruelo J., Raskin R.G., Sutton P., van <strong>de</strong>n Belt M., 1997, The value of theworld’s ecosystem services and natural capital. Nature. 387, 253-26020. Cox, G. W., 1985, Laboratory manual of general ecology, WM. C. Brown CompanyPublishers, Dubuqe, Iowa21. Cox, G. W., 2002, Laboratory manual of general ecology, 8 th ed. McGraw-Hill, Boston22. Cristea, V., D. Gafta, F. Pedrotti, 2004, Fitosociologie, Presa Universitară Clujeană, ClujNapoca23. Cristofor S., V. Iordache, A. Vadineanu, 1999, Analiza funcţională a sistemelor ecologice, în“Dezvoltarea durabilă – meto<strong>de</strong> şi instrumente”, vol 2., editori A. Vădineanu, C. Negrei, P.Lisievici, Editura Universităţii din Bucureşti, 227-25124. Cristofor, S., A. Sarbu, A. Vadineanu, G. Ignat, V. Iordache, C. Postolache, C. Dinu, C.Ciubuc, 1997, Effects of Hydrological Regimen on Riparian Vegetation in the Lower105
- Page 1 and 2:
Virgil IordacheLucrări practice de
- Page 3:
IntroducereScopul şi contextul man
- Page 6 and 7:
protest de amploare fără să aib
- Page 8 and 9:
evizuirii cunoştinţelor acumulate
- Page 10 and 11:
Tabelul 1.4 Etape suplimentare a c
- Page 12 and 13:
• Lomborg, B., 2001, The Skeptica
- Page 14 and 15:
Totuşi cunoaşterea disponibilă
- Page 16 and 17:
managementul ciclului de proiect ş
- Page 18 and 19:
3 Delimitarea unităţilor hidrogeo
- Page 20 and 21:
Dacă putem obţine şi fotografii
- Page 22 and 23:
nÎn figura 2 sunt prezentate imagi
- Page 24 and 25:
Fişa 1Numele cercetătorului _____
- Page 26 and 27:
Fişa 3 Exemplarul ___Numele cercet
- Page 28 and 29:
puţin probabil să se mai suprapun
- Page 30 and 31:
determinate de ritmul şi intensita
- Page 32 and 33:
mediul înconjurător, după ce ele
- Page 34 and 35:
subterană ? Imaginaţi o metodă d
- Page 36 and 37:
exemplu în cazul nevertebratelor d
- Page 38 and 39:
nemarcate găsite în ziua 3 avem u
- Page 41 and 42:
Cum se poate face prelevarea probel
- Page 43 and 44:
luăm proba, atunci este evident c
- Page 45 and 46:
Figura 7 Modalităţi alternative d
- Page 47 and 48:
6 Metode pentru determinarea unor p
- Page 49 and 50:
Principalul avantaj al cuadratelor
- Page 51 and 52:
de aceea este recomandabilă prelev
- Page 53 and 54:
datele obţinute calculaţi densita
- Page 55 and 56: • Kent, M., P. Coker, 1998, Veget
- Page 57 and 58: organizare spaţio-temporală a pro
- Page 59 and 60: • Datele din tabelul 1 indică fa
- Page 61 and 62: Lecturi suplimentare recomandate st
- Page 63 and 64: caracterizăm mărimea tuturor popu
- Page 65 and 66: similaritate al lui Morisita 38 :2
- Page 67 and 68: spaţiotemporală şi nişa funcţi
- Page 69 and 70: Figura 2 Schimbări în tiparele de
- Page 71 and 72: Tabelul 1 Metode utilizate pentru e
- Page 73 and 74: Tabelul 1 Continuare71
- Page 75 and 76: Unitatea de măsură este kj m -2 a
- Page 77 and 78: 10 Caracterizarea circuitelor bioge
- Page 79 and 80: Caseta 1 Protocol de lucru pentru d
- Page 81 and 82: special toamna) şi descompunerea s
- Page 83 and 84: • prin modificare complexelor de
- Page 85 and 86: • sunt buni indicatori ai efectel
- Page 87 and 88: chironomidef) Temperatură -eliber
- Page 89 and 90: ambele probe.Tabelul 1 Valori de to
- Page 91 and 92: Figura 2 Stânga Relaţia dintre ni
- Page 93 and 94: Lecturi suplimentare recomandate st
- Page 95 and 96: deteriorare a unui sistem ecologic,
- Page 97 and 98: valorii componentelor capitalului n
- Page 99 and 100: • sursa transmite mesajul folosin
- Page 101 and 102: precum şi la cei care au ajutat pr
- Page 103 and 104: partea a doua informaţia nouă. Ci
- Page 105: 14 Influenţarea deciziilor cu priv
- Page 109 and 110: 49. Maltby, E. (ed.), 1998, Functio
- Page 111 and 112: Rolul (eng. “role”, fr. “fonc
- Page 113 and 114: 3 Existenţa resurselor externe nec
- Page 115 and 116: Anexa 2 Caracteristici generale ale
- Page 117 and 118: fie aplicat într-o limbă pe care
- Page 119 and 120: Tabelul 1 Structura matricii cadrul
- Page 121 and 122: ezultatele proiectului. După cum v
- Page 123 and 124: Dificultăţile întâmpinate în u
- Page 125 and 126: Dunare (Vadineanu si colab, 2000c),
- Page 127 and 128: pentru integrarea in consortii euro
- Page 129 and 130: perioadele de golire lenta, pe dura
- Page 131 and 132: ipoteza ca patru tipuri de sol vor
- Page 133 and 134: Nu in ultimul rand, cunoasterea obt
- Page 135 and 136: Anexa 5 Tehnici specifice populaţi
- Page 137 and 138: Tabelul 1 (continuare)MetodăAlţic
- Page 139 and 140: Depozitarea temporară a nevertebra
- Page 141 and 142: nou cu atenţie pentru a se găsi e
- Page 143 and 144: pe pajişti, unde pot fi uşor expu
- Page 145 and 146: de indivizi din proba totală, înd
- Page 147 and 148: materialului poate reprezenta o pro
- Page 149 and 150: Prelevarea de probe pe această cal
- Page 151 and 152: apă, şi apoi să scufunde rapid r
- Page 153 and 154: albă sau neagră.O metodă mai raf
- Page 155 and 156: Observarea directă (vezi metoda ur
- Page 157 and 158:
mare sensibilitate a operatorilor
- Page 159 and 160:
Prinderea cu undiţa cu cârligPeş
- Page 161 and 162:
concentrează peştii către sector
- Page 163 and 164:
Estimarea pe cale vizuală este fă
- Page 165 and 166:
Unele metode pot fi distructive pen
- Page 167 and 168:
capturate, sau în cazul unei captu
- Page 169 and 170:
Tabelul 4 Folosirea de metode difer
- Page 171 and 172:
perturbatatoare decât cele având
- Page 173 and 174:
Tabelul 2 Rezultatele prelevărilor
- Page 175 and 176:
Tabelul 3 Rezultatele prelevărilor
- Page 177 and 178:
Rata dedenitrificarengN/gs.u./hazot
- Page 179 and 180:
Rata dedenitrificarengN/gs.u./hazot
- Page 181 and 182:
Tabelul 1 Parametrii fizico-chimici
- Page 183 and 184:
Tabelul 3 Densitatea unor familii d
- Page 185 and 186:
Anexa 9 Analiza critică a literatu
- Page 187 and 188:
cele de elaborare si implementare a
- Page 189 and 190:
• cum anume se elaborează un pro
- Page 191:
26 Evaluarea economică a sistemelo