Unele specii pot prezenta diferenţe legate d sex sau <strong>de</strong> mărime/vârstă în uşurinţa <strong>de</strong> capturare, cea ce sunt<strong>de</strong>terminate <strong>de</strong> <strong>de</strong> folosirea difeită a habitatului <strong>de</strong> către cele două sexe sau <strong>de</strong> către mo<strong>de</strong>lele <strong>de</strong> activitate. Totuşi, eposibilă modificarea planului <strong>de</strong> lucru pentru alua în calcul aceste diferenţe.Capturarea cu lasoulAplicabilă la multe şopârle.DescriereMulte şopârle sunt cel mai vizibileatunci când sunt active. Totuşi, ele sunt conştiente <strong>de</strong> apropierea unuievental agresor, în cazul <strong>de</strong> faţă al cercetătorului, şi scapă <strong>de</strong> aplicarea meto<strong>de</strong>i anterioare prin fugă. De asemenea,unele şopârle, precum varani<strong>de</strong>le, iguani<strong>de</strong>le şi agami<strong>de</strong>le pot dormi sau lua bì <strong>de</strong> soare în locuri greu accesibile,cum sunt coroana copacilor înalţi, sau în gropi săpate <strong>de</strong> ele. În aceste situaţii, un băţ cu frânghie poate fi folositpentru a captura şopârlele fără o paproiere prea strânsă <strong>de</strong> animal. Lassourile pentru speciile mai mici pot ficonstruite dintr-o undiţă <strong>de</strong> pescuit. Pentru speciile mari, sunt necesare un băţ <strong>de</strong> pescuit mai solid şi o frânghie maiuşoară. Acest din urmă tip este a<strong>de</strong>cvat în<strong>de</strong>osebi pentru varni, iguane şi agami<strong>de</strong> mari.Se poate ataşa un elastic, care să întărească tensiunea frânghiei; odată trăgaciul <strong>de</strong>clanşat, respectiva frâghiedin jurul membrelor suprioare şi gâtului reptilei va fi mai strânsă. Trebuie avut grijă să nu fie rănit animalul prinaceastă procedură.Pentru utilizarea acestei unelte, trebuie apropiat <strong>de</strong> animal încet, şi apoi bucla trecută peste capulanimalului. Când bucla este <strong>de</strong>ja în jurul gâtului, băţul trebuie tras rapid. Deseori animalul se poate lupta violent,astfel încât frânghia trebuie slăbită şi şopârla elibberată cât <strong>de</strong> repe<strong>de</strong> se poate.O tehnică înrudită este aceea folosită pentru a captura scinci<strong>de</strong>le mici (<strong>de</strong> exmplu, din genul Emoia, dininsulele din Pacific), care constă în folosirea unei "ündiţe" care prezintă la capăt o momeală reprezentată <strong>de</strong> oinsectă, care va fi mişcată prin faţa animalului. Acesta va ataca invariabil insecta, încercând s-o înghită, astfel încâtodată suspendată în aer, şopârla poate fi prinsă cu mâna.Avantaje şi <strong>de</strong>zavantajeAceastă tehnică este a<strong>de</strong>cvată pentru prin<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> şopârle active, sau şopârle aflate în locuri greu accesibile,cum sunt intrarea în gropi, sau în copaci. Este utilă pentru speciile <strong>de</strong> care aporopierea este problematică. Este maiuşoară dacă porţiunea gâtului este distinctă la specia vizată. Beţe cu lasouri mai simple sunt uşor <strong>de</strong> construti. Estetotuşi o tehnică laborioasă şi cronofagă, şi astfel generează probleme similare celor întâlnite în captura pe calemanuală.Erori/DistorsiuniEstre o tehnică care este potrivită doar pentru speciile uşor <strong>de</strong> localizat pe cale vizuală. Nu este a<strong>de</strong>cvatăpentru speciile car se ascund sau sapă în pământ.Prin<strong>de</strong>rea în capcaneAplicabilă la multe reptile mici.DescriereÎn cazul reptileor terestre, cea mai comun utilizată capcană este cea <strong>de</strong> tip pitfall, constând într-un vasîngropat în sol, cu gura la nivelul acestuia. În interior trebuie să existe un adăpost natural, reprezentat <strong>de</strong> frunziş. Deasemenea, în aceste capcane pot ajunge artropo<strong>de</strong>, care la rândul lor sunt momeli pentru şopârle.Orice recipient, indiferent <strong>de</strong> mărime, poate fi folosit; esenţial este faptul că mărimea şi diametrul acestuia<strong>de</strong>cid compoziţia în specii a reptilelor capturate. De aceea unele experimentări prealabile sunt necesare. […]Capcanele pot fi lăsate în loc permanent, sau folosite doar pe durata studiului. În primul caz, trebuie folosite capacecare să nu permită că<strong>de</strong>rea unui animal în perioa<strong>de</strong>le în care nu se <strong>de</strong>sfăşoară studii. Dacă sunt folosite într-o pădurecapcanele pot fi umplute cu crenguţe, astfel încât orice animal care intră să se poate urca pe ele. În zonele ploaioase,capcanele trebuie să prezinte găuri <strong>de</strong> drenaj pe fund, astfel încât apa să se poată scurge; totuşi, nu trebuie să fie<strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mari, pentru a permite şopârlei să iasă prin gaură.Aceste gropi-capcană pot fi aşezate în vecinătatea adăposturilor naturale folosite <strong>de</strong> către şopârle sau şerpi(pietre, buşteni, etc.). Deasemenea, tehnica poate fi conjugată cu cea care utilizează garduri, pentru a creşte succesulcapturii. Gardurile sunt joase (≈ 30 cm) şi făcute din polietilenă sau alt material ieftin, şi ţinute ridicate <strong>de</strong> cătrecârlige. Partea inferioară este îngropată câţiva centrimetri în sol, pentru a nu permite evadarea animlului prin săpareape sub gard. Gardurile trebnuie să ghi<strong>de</strong>ze reptilele în capcanele-gropi. Este important ca materialul folosit să nupermită căţărarea şopârlelor şi şerpilor să urce.Capcanele trebuie verificate şi animalele capturate cel puţin odată pe zi. Capcanele trebuie verificate <strong>de</strong> maimulte ori pe zi în cazul unui mediu extrem (<strong>de</strong> exemplu, în <strong>de</strong>şert) pentru a evita stressul şi mortalitateea animlelor168
capturate, sau în cazul unei capturi abun<strong>de</strong>nte. Distanţa dintre capcane sau mărimea acestora sau folosirea gardurilorau fost discutate pe larg în literatura <strong>de</strong> specialitate. Trebuie purtate mânuşi în mometul verificării capcanelor, pentrua se evita muşcăturile din partea unor artropo<strong>de</strong>.O alternativă ce poate fi folosită în cazul unor zone stâncoase, un<strong>de</strong> nu pot fi săpate gropi, este pâlnia aflatăla capătul unui tub. Aceasta este un cilindru cu o pâlnie la unul sau la ambele capete. Un gard poate direcţionareptila în pâlnie, şi <strong>de</strong> aici în capcană. Este posibil un spectru larg <strong>de</strong> dimesniuni, în funcţie <strong>de</strong> specia care trebuiecapturată. Speciile mari necesită dispozitive mai rezistente, în timp ce speciile micipot if prinse în cutii <strong>de</strong> plasticcare au ataşată o pâlnie la buză.Capcanele-pâlnie cu momeală sau plasele în formă <strong>de</strong> tobă sunt foarte eficiente pentru captura multor specii<strong>de</strong> chelonieni acvatici dulcicoli. Momeala este <strong>de</strong> obicei carne sau peşte, şi capcana trebuie aşezată astfel încât săajungă şi în afara apei. Aceasta le dă posibilitatea să respire, altfel se pot îneca.Este o problemă <strong>de</strong> responsabilitate verificarea regulată a capcanelor. O capcană pierdută sau abandonatăva continua să prindă şi să ucidă animale timp <strong>de</strong> multe <strong>de</strong>cenii.Avantaje şi <strong>de</strong>zavantajeCapcanele <strong>de</strong>seori permit captura unui mare număr <strong>de</strong> indivizi, cu un efort minim din parteainvestigatorului. Acest efort poate fi standardizat în spaţiu şi timp, satisfăcând postulatele multor mo<strong>de</strong>le statistice<strong>de</strong> estimare a ratei <strong>de</strong> supravieţuire sau a mărimii populaţiei. Gardurile şi capcanele pot să necesite construcţia şiinstalarea chiar la locul investigaţiei, ceea ce poate cere efort, timp şi bani în mod consi<strong>de</strong>rabil. Capcanele trebuieinspectate în modregulat, şi închise sau eliminate dacănu sunt folosite.Erori/DistorsiuniDoar animalele care se <strong>de</strong>plasează activ pot fi cuantificate prin această tehnicăă, <strong>de</strong>aorece doar ele vin încontact cu gardurile şi capcanele. De aceea, această tehnică are un rezultat slab în condiţii meteo care nu permitactivitatea reptilror. Speciile puternic se<strong>de</strong>ntare nu sunt prelevabile.Marcarea indivizilorAplicabilă tuturor reptilelor.DescriereMarcările pot fi aplicate reptilelor pentru perioa<strong>de</strong> scurte, mai lungi, sau permanent. Ele pot fi realizate pebaza unui sistem <strong>de</strong> codare, sau mai pot fi folosite combinaţii între lee (Woodbury, 1956) .Cea mai simplă tehnică este <strong>de</strong> amarca animalul cu o vopsea; se poate folosi şi oja.Cea mai comună tehnică este aceea <strong>de</strong> eliminare a unor falange <strong>de</strong> la unul sau mai multe picioare. Deasemenea se poate realiza un cod, al poziţiei şi numărului <strong>de</strong> falange amputate. Marcări permananete pot fi aplicateprin tăierea <strong>de</strong> solzi şi cauterizarea lor cu un fier. Solzii fie nu vor creşte la loc, fie vor creşte într-o culoare diferită<strong>de</strong> cea naturală, dacă stratul <strong>de</strong> celule pigmentare a fost distrus. O metodă alternativă este marcarea cu fierul roşu.|estoasele pot fi marcate prin tăierea <strong>de</strong> solzi <strong>de</strong> la marginea carapacei. Crocodilienii pot fi marcaţi prin în<strong>de</strong>părtarea<strong>de</strong> plăci <strong>de</strong> pe coadă. Reptilel mai pot fi tatuate.Trasmiţătoarele pasive integrate au <strong>de</strong>venit recent accesibile pentru marcarea animalelor, şi sunt o metodăeficace pentru marcarea reptileor. Aceste emiţătoare pot fi inserate subcutanat sau în cavitatea abdominală aspecimenelor mici. Fiecare dintre ele are un cod unic care poate fi citi cu ajutorul unui scaner portabil.Avantaje şi <strong>de</strong>zavantajeMarcarea cu vopsea are avantajul că animalul nu este rănit în vrerun fel. Totuşi, poate face reptilele maivizibile prădătorilor lor. De asemenea, vopseaua se poate şterge după câteva zile, astfel încât este utilă doar în cazulstudiilor pe termen scurt.Modul lor <strong>de</strong> viaţă trebuie luat în consi<strong>de</strong>rare atunci când se <strong>de</strong>ci<strong>de</strong> tehnica folosită. Amputarea <strong>de</strong>getelorreprezintă o metodă crudă şi ina<strong>de</strong>cvată mai ales în cazul şopârlelor arboricole, sau a celor cu <strong>de</strong>gete groase şicărnoase. Totuşi, multe specii terestre nu par a fi afectate <strong>de</strong> această tehnică.În afara meto<strong>de</strong>i <strong>de</strong> marcare cu vopsea, toate meto<strong>de</strong>le menţionate provoacă modificări fizice, <strong>de</strong> un fel saualtul, la aceste organisme. Aceste meto<strong>de</strong> duc la marcări <strong>de</strong> durată lungă sau permanente; trebuie însă avut în ve<strong>de</strong>reposibilul impact negativ asupra organismului animal. Tehnici precum amputarea <strong>de</strong>getelor sau tatuajul trebuieefectuate <strong>de</strong> herpetologi cu experienţă, sub supravegherea unui veterinar. Cercetătorii trebuie să fie conştienţi <strong>de</strong>consi<strong>de</strong>raţiile etice în momentul investigării populaţiilor <strong>de</strong> reptile, <strong>de</strong>oarece o inventariere mai exactă necesită oanumită perturbare a populaţiilor animale. Meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> studiu trebuie supuse aprobării comitetelor <strong>de</strong> etică animală,dacă acest lucru este cerut <strong>de</strong> lege.Erori/Distorsiuni169
- Page 1 and 2:
Virgil IordacheLucrări practice de
- Page 3:
IntroducereScopul şi contextul man
- Page 6 and 7:
protest de amploare fără să aib
- Page 8 and 9:
evizuirii cunoştinţelor acumulate
- Page 10 and 11:
Tabelul 1.4 Etape suplimentare a c
- Page 12 and 13:
• Lomborg, B., 2001, The Skeptica
- Page 14 and 15:
Totuşi cunoaşterea disponibilă
- Page 16 and 17:
managementul ciclului de proiect ş
- Page 18 and 19:
3 Delimitarea unităţilor hidrogeo
- Page 20 and 21:
Dacă putem obţine şi fotografii
- Page 22 and 23:
nÎn figura 2 sunt prezentate imagi
- Page 24 and 25:
Fişa 1Numele cercetătorului _____
- Page 26 and 27:
Fişa 3 Exemplarul ___Numele cercet
- Page 28 and 29:
puţin probabil să se mai suprapun
- Page 30 and 31:
determinate de ritmul şi intensita
- Page 32 and 33:
mediul înconjurător, după ce ele
- Page 34 and 35:
subterană ? Imaginaţi o metodă d
- Page 36 and 37:
exemplu în cazul nevertebratelor d
- Page 38 and 39:
nemarcate găsite în ziua 3 avem u
- Page 41 and 42:
Cum se poate face prelevarea probel
- Page 43 and 44:
luăm proba, atunci este evident c
- Page 45 and 46:
Figura 7 Modalităţi alternative d
- Page 47 and 48:
6 Metode pentru determinarea unor p
- Page 49 and 50:
Principalul avantaj al cuadratelor
- Page 51 and 52:
de aceea este recomandabilă prelev
- Page 53 and 54:
datele obţinute calculaţi densita
- Page 55 and 56:
• Kent, M., P. Coker, 1998, Veget
- Page 57 and 58:
organizare spaţio-temporală a pro
- Page 59 and 60:
• Datele din tabelul 1 indică fa
- Page 61 and 62:
Lecturi suplimentare recomandate st
- Page 63 and 64:
caracterizăm mărimea tuturor popu
- Page 65 and 66:
similaritate al lui Morisita 38 :2
- Page 67 and 68:
spaţiotemporală şi nişa funcţi
- Page 69 and 70:
Figura 2 Schimbări în tiparele de
- Page 71 and 72:
Tabelul 1 Metode utilizate pentru e
- Page 73 and 74:
Tabelul 1 Continuare71
- Page 75 and 76:
Unitatea de măsură este kj m -2 a
- Page 77 and 78:
10 Caracterizarea circuitelor bioge
- Page 79 and 80:
Caseta 1 Protocol de lucru pentru d
- Page 81 and 82:
special toamna) şi descompunerea s
- Page 83 and 84:
• prin modificare complexelor de
- Page 85 and 86:
• sunt buni indicatori ai efectel
- Page 87 and 88:
chironomidef) Temperatură -eliber
- Page 89 and 90:
ambele probe.Tabelul 1 Valori de to
- Page 91 and 92:
Figura 2 Stânga Relaţia dintre ni
- Page 93 and 94:
Lecturi suplimentare recomandate st
- Page 95 and 96:
deteriorare a unui sistem ecologic,
- Page 97 and 98:
valorii componentelor capitalului n
- Page 99 and 100:
• sursa transmite mesajul folosin
- Page 101 and 102:
precum şi la cei care au ajutat pr
- Page 103 and 104:
partea a doua informaţia nouă. Ci
- Page 105 and 106:
14 Influenţarea deciziilor cu priv
- Page 107 and 108:
Bibliografie1. Adamescu, M., A. Vă
- Page 109 and 110:
49. Maltby, E. (ed.), 1998, Functio
- Page 111 and 112:
Rolul (eng. “role”, fr. “fonc
- Page 113 and 114:
3 Existenţa resurselor externe nec
- Page 115 and 116: Anexa 2 Caracteristici generale ale
- Page 117 and 118: fie aplicat într-o limbă pe care
- Page 119 and 120: Tabelul 1 Structura matricii cadrul
- Page 121 and 122: ezultatele proiectului. După cum v
- Page 123 and 124: Dificultăţile întâmpinate în u
- Page 125 and 126: Dunare (Vadineanu si colab, 2000c),
- Page 127 and 128: pentru integrarea in consortii euro
- Page 129 and 130: perioadele de golire lenta, pe dura
- Page 131 and 132: ipoteza ca patru tipuri de sol vor
- Page 133 and 134: Nu in ultimul rand, cunoasterea obt
- Page 135 and 136: Anexa 5 Tehnici specifice populaţi
- Page 137 and 138: Tabelul 1 (continuare)MetodăAlţic
- Page 139 and 140: Depozitarea temporară a nevertebra
- Page 141 and 142: nou cu atenţie pentru a se găsi e
- Page 143 and 144: pe pajişti, unde pot fi uşor expu
- Page 145 and 146: de indivizi din proba totală, înd
- Page 147 and 148: materialului poate reprezenta o pro
- Page 149 and 150: Prelevarea de probe pe această cal
- Page 151 and 152: apă, şi apoi să scufunde rapid r
- Page 153 and 154: albă sau neagră.O metodă mai raf
- Page 155 and 156: Observarea directă (vezi metoda ur
- Page 157 and 158: mare sensibilitate a operatorilor
- Page 159 and 160: Prinderea cu undiţa cu cârligPeş
- Page 161 and 162: concentrează peştii către sector
- Page 163 and 164: Estimarea pe cale vizuală este fă
- Page 165: Unele metode pot fi distructive pen
- Page 169 and 170: Tabelul 4 Folosirea de metode difer
- Page 171 and 172: perturbatatoare decât cele având
- Page 173 and 174: Tabelul 2 Rezultatele prelevărilor
- Page 175 and 176: Tabelul 3 Rezultatele prelevărilor
- Page 177 and 178: Rata dedenitrificarengN/gs.u./hazot
- Page 179 and 180: Rata dedenitrificarengN/gs.u./hazot
- Page 181 and 182: Tabelul 1 Parametrii fizico-chimici
- Page 183 and 184: Tabelul 3 Densitatea unor familii d
- Page 185 and 186: Anexa 9 Analiza critică a literatu
- Page 187 and 188: cele de elaborare si implementare a
- Page 189 and 190: • cum anume se elaborează un pro
- Page 191: 26 Evaluarea economică a sistemelo