‣ elaborarea <strong>de</strong> lucrari stiintifice care vor fi prezentate la conferinte si simpozioane nationale siinternationale si publicate in reviste cu referenti;‣ inclu<strong>de</strong>rea rezultatelor in manuale universitare din domeniul <strong>ecologie</strong>i si managementului capitaluluinatural;‣ inclu<strong>de</strong>rea rezultatelor in teze <strong>de</strong> doctorat si dizertatii <strong>de</strong> master.Tabelul 4 A Calendarul activitatilor direct asociate obiectivelor <strong>de</strong> cercetare. Prima cifra a codului uneiactivitati corespun<strong>de</strong> obiectivului, a doua cifra numarului activitatii (* = momente <strong>de</strong> prelevare). BActivitati relevante pentru toate obiectivele (x = rapoarte interne, X = rapoarte catre finantator).A Activitati direct asociate obiectivelor Anul 1 Anul 21.1 Monitorizarea pe Dunare Lunar si la doua zile in perioa<strong>de</strong>le <strong>de</strong> inundatie majora1.2 Monitorizarea pe canal Saptamanal la retragerea apei <strong>de</strong> inundatie1.3 Evaluarea fluxului hidrologic Continuu pe Dunare; pe canalul <strong>de</strong> conexiune la intrarea si retragerea apei2.1 Evaluarea mobilitatii metalelor insolul/sedimentul ecosistemelorBianual, in faze acvatice si terestre aleecosistemului2.2 Monitorizarea apei <strong>de</strong> inundatie La doua zile in prima saptamana <strong>de</strong> inundatie, saptamanal ulterior2.3 Evaluarea mobilizarii metalelor prinexperiment <strong>de</strong> laborator3.1 Evaluarea concentratiilor <strong>de</strong> metale in* * *macrofite3.2 Evaluarea ratei <strong>de</strong> eliberare a metalelor intimpul <strong>de</strong>scompunerii3.3 Monitorizarea exportului <strong>de</strong> macrofite siSaptamanal la retragerea apei <strong>de</strong> inundatieMOP4.1 Analiza critica si adaptarea meto<strong>de</strong>lor <strong>de</strong>evaluarea a retentiei sedimentelor si metalelor4.2 Analiza valorica a retentiei metelorB Activitati generale ale proiectului Anul 1 Anul 2I Coordonarea stiintificacontinuu pe toata durata proiectuluiII Management tehnic x X x XTabelul 5 Bugetul grantului evaluat pentru fiecare activitate in parte (milioane lei)Anul 1 Anul 2Obiective si activitati / Tip <strong>de</strong> cheltuieli E P I M V C S R K I M V C S R1.1 Monitorizarea pe Dunare 17 10 48.4 18 17 10 48.4 181.2 Monitorizarea pe canal 15 13 7.2 9 15 13 7.2 91.3 Evaluarea fluxului hidrologic 1 3 2 2 2 1 3 2 2 22.1 Evaluarea mobilitatii metalelor in 12 3 71.2 16solul/sedimentul ecosistemelor2.2 Monitorizarea apei <strong>de</strong> inundatie 7 5 18 16 7 5 18 162.3 Evaluarea mobilizarii metalelor prin5.5 2 25 8experiment <strong>de</strong> laborator3.1 Evaluarea concentratiilor <strong>de</strong> metale in2.5 7 5.5 8macrofite3.2 Evaluarea ratei <strong>de</strong> eliberare a7 8.9 8metalelor in timpul <strong>de</strong>scompunerii3.3 Monitorizarea exportului <strong>de</strong> macrofite 4 3 9 4 4 3 9 4si MOP4.1 Analiza critica si adaptarea meto<strong>de</strong>lor 10 54.2 Analiza valorica a retentiei metalelor 5 5I Coordonarea stiintifica 4 2.5 5 11 4 4 4 6 5 12 6 4 4II Management tehnic 4 2 2 2 3 4 7.8 5 2 3 3 4 8.6Total pe tip <strong>de</strong> cheltuieli 64 4.5 20 49 4 162.8 78 7.8 63 10 69 6 131 86 8.6Total pe ani 390.1 373.6Legenda: E = echipamente (dotari <strong>de</strong> completare; inclusiv costuri <strong>de</strong> utilizare a echipamentului); P = pachete software/upgrading; K = cheltuieli<strong>de</strong> capital (E + P), I = cheltuieli <strong>de</strong> informare, documentare (materiale pentru bibliotecă); M = mobilitati (vizite <strong>de</strong> studiu, participari lamanifestări ştiinţifice interne şi internaţionale, în concordanţă cu tematica grantului, asigurandu-se acoperirea taxelor <strong>de</strong> acces, cheltuielilor <strong>de</strong>transport si acomodare); V = costuri <strong>de</strong> valorificare a rezultatelor cercetarii (cheltuieli <strong>de</strong> editare-publicare, organizare <strong>de</strong> simpozioane, conferinteetc.); C = materiale consumabile (inclusiv reactivi, componente, circuite etc.); S = salarii; R = cheltuieli indirecte, regie.8.9. PERSPECTIVE DE CONTINUARE A CERCETARII IN DIRECTIA DE CERCETAREPROPUSA, DUPA FINALIZAREA PROIECTULUI.Continuarea activitatii <strong>de</strong> cercetare se va putea face pe urmatoarele directii:‣ aprofundarea unor mecanisme in acelasi complex <strong>de</strong> ecosisteme‣ evaluarea posibilitatii <strong>de</strong> extrapolare a cunoasterii obtinute la alte complexe ale Sistemului DunariiInferioare‣ evaluarea potentialului export <strong>de</strong> metale la reinundare zonelor actualmente indiguite utilizandcunoasterea obtinuta.‣ evaluarea posibilitatii <strong>de</strong> extrapolare a cunoasterii la sisteme ripariene cu grad <strong>de</strong> impact antropic multmai ridicat (aval <strong>de</strong> zone miniere sau in zone cu <strong>de</strong>puneri atmosferice foarte intense).130
Nu in ultimul rand, cunoasterea obtinuta va fi foarte utila pentru evaluarea efectelor pe termen lung ale unorfenomene <strong>de</strong> poluare acuta pe termen scurt, cum au fost cele asociate conflictului din Iugoslavia sauacci<strong>de</strong>ntului <strong>de</strong> la bazinul <strong>de</strong> <strong>de</strong>cantare <strong>de</strong> la Baia Mare.Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al suportului financiar, sursele avute in ve<strong>de</strong>re sunt urmatoarele:‣ CNCSIS, pentru programe <strong>de</strong> cercetare fundamentala‣ Aca<strong>de</strong>mia Romana, pentru programe <strong>de</strong> cercetare fundamentala‣ ANSTI, pentru programe <strong>de</strong> cercetare aplicativa‣ MAPPM, pentru programe <strong>de</strong> cercetare aplicativa asociate unor probleme <strong>de</strong> mediu acute, prinsubcontractare la institutele MAPPM‣ EC DGXII, pentru programe care integreaza aspecte ale cercetarii fundamentale si aplicative, utilizandrelatiile existente la Universitati din Europa in ve<strong>de</strong>rea constituirii retelei necesare.Din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al modalitatii <strong>de</strong> aplicare, pentru programe <strong>de</strong> mai mica anvergura se are in ve<strong>de</strong>reaplicare in colectiv restrans, eventual valorificarea oportunitatilor existente pentru cercetatorii tineri, iarpentru programele majore, integrarea in colective mai largi ale Departamentui <strong>de</strong> Ecologie Sistemica siManagementul Capitalului Natural.8.10. MASURILE PREVAZUTE PENTRU RESPECTAREA NORMELOR DEONTOLOGICEALE CERCETARII UNIVERSITARE.Proiectul propus, <strong>de</strong> cercetare fundamentala in domeniul <strong>ecologie</strong>i sistemice, <strong>de</strong>paseste abordarea reductionista, dinpacate frecvent intalnita in <strong>ecologie</strong> si “stiintele mediului”, si <strong>de</strong>ci a limitelor severe ale abordarii experimentale interen (inducerea <strong>de</strong> perturbari experimentale in cadrul sistemelor ecologice complexe este imorala, ilegala sinepractica, iar scara <strong>de</strong> experimentare in timp si spatiu este cu totul necorespunzatoare caracteristicilor sistemelormari si complexe). Desi programul inclu<strong>de</strong> si o serie <strong>de</strong> experimentari in teren si laborator, acestea implica fietehnici nedistructive, fie marimea si numarul unitatilor <strong>de</strong> proba, precum si frecventa <strong>de</strong> prelevare nu afecteazastarea populatiilor si ecosistemelor studiate.REFERINTE BIBLIOGRAFICE1. Adamescu M., C. Cazacu, A. Vadineanu, S. Cristofor, A. Sarbu & V. Iordache, 1999, Relationship betweenplankton and submerged macrophytes in the Lower Danube Floodplain. Proceedings of the 10 th Macrophyte GroupMeeting IAD/SIL, Danube Delta, 3-152. Amoros and G. E. Petts, “Hydrosystemes fluviaux”, Masson, Paris, 300 pages (1993)3. Barbier, E. B., M. Acreman, D. Knowler, 1997, Economic valuation of wetlands: A gui<strong>de</strong> for policy makers andplanners, Ramsar convention bureau, 127 pages4. Botnariuc, N., A. Vadineanu, 1982, Ecologie, Editura didactica si pedagocia, Bucuresti5. Brunet, R. C., G. Pinay, F. Gazelle, and L. Roques, Reg. rivers: Res. and Manag., 9: 55-63 (1994)6. Cristofor S., A. Vadineanu, G. Ignat, 1993, Importance of flood zones for nitrogen and phosphorus dynamics inthe Danube Delta, Hidrobiologia 251 143-1487. Dai, M.-H., J.-M. Martin, 1995 First data on trace metal level and behaviour in two major Arctic river-estuarinesystems (Ob and Yenisey) and in the adjacent Kara Sea, Russia Earth Planet Sci Lett 131, 127-1418. Dombeck, G. D., M. W. Perry, J. T. Phinney, Ecological Engineering, 10: 313-339 (1998)9. FAULKNER, S.P., POTRICK, W. H. and GAMBRELL, R.P., 1989, Field Techniques for Measuring WetlandSoil Parameters; Published in Soil Sci. Am. J., 883-890.10. Finlayson, M. C., “A metal budget for a monsoonal wetland in the Northern Australia”. In: S. M. Ross (ed.),Toxic Metals in Soil Plant Systems, John Willey and Sons, 433-451 (1994)11. Garnier, J., J.-M. Mouchel (Eds.), Man and River Systems - the Functioning of River Systems at the BasinScale, Kluwer Aca<strong>de</strong>mic Publishers, Dordrecht, 408 pp, (2000)12. Iordache V., F. Bo<strong>de</strong>scu, M. Onete, C. Florescu, A. Neagoe, M. Adamescu, A. Vadineanu, 1997, Effects ofhydrology on redox potential in the lower Danube wetlands, in Proceedings of the 7 th Danube Delta InstituteSymposium, 449-459.13. Iordache V., M. Onete, A. Vadineanu, 1999b, Heavy metals dynamic in litter from the Danube floodplain,Proceedings of the 8 th Danube Delta Institute Symposium, 351-35514. Iordache, V, A. Neagoe, A. Cernatoni, M. State, T. Altorfer, E. Preda, S. Cristofor, A. Vadineanu, 2000, Heavymetals in the Danube floodplain related to the Yugoslavian conflict, in Proceedings of the 5 th Symposium onEnvironmental Contamination, Prague, Czech Republic, in press15. Iordache, V., C. Postolache, S. Cristofor, G. Ignat and A. Vadineanu, 1999a, Heavy metals distribution in theecosystems of the Danube floodplain, in Proceedings of the 8 th Danube Delta Institute Symposium, 356-36416. Kelman Wie<strong>de</strong>r, R., Martin Novák, Jirí Cerny (Eds.), Biogeochemical Investigations at the Watershed,131
- Page 1 and 2:
Virgil IordacheLucrări practice de
- Page 3:
IntroducereScopul şi contextul man
- Page 6 and 7:
protest de amploare fără să aib
- Page 8 and 9:
evizuirii cunoştinţelor acumulate
- Page 10 and 11:
Tabelul 1.4 Etape suplimentare a c
- Page 12 and 13:
• Lomborg, B., 2001, The Skeptica
- Page 14 and 15:
Totuşi cunoaşterea disponibilă
- Page 16 and 17:
managementul ciclului de proiect ş
- Page 18 and 19:
3 Delimitarea unităţilor hidrogeo
- Page 20 and 21:
Dacă putem obţine şi fotografii
- Page 22 and 23:
nÎn figura 2 sunt prezentate imagi
- Page 24 and 25:
Fişa 1Numele cercetătorului _____
- Page 26 and 27:
Fişa 3 Exemplarul ___Numele cercet
- Page 28 and 29:
puţin probabil să se mai suprapun
- Page 30 and 31:
determinate de ritmul şi intensita
- Page 32 and 33:
mediul înconjurător, după ce ele
- Page 34 and 35:
subterană ? Imaginaţi o metodă d
- Page 36 and 37:
exemplu în cazul nevertebratelor d
- Page 38 and 39:
nemarcate găsite în ziua 3 avem u
- Page 41 and 42:
Cum se poate face prelevarea probel
- Page 43 and 44:
luăm proba, atunci este evident c
- Page 45 and 46:
Figura 7 Modalităţi alternative d
- Page 47 and 48:
6 Metode pentru determinarea unor p
- Page 49 and 50:
Principalul avantaj al cuadratelor
- Page 51 and 52:
de aceea este recomandabilă prelev
- Page 53 and 54:
datele obţinute calculaţi densita
- Page 55 and 56:
• Kent, M., P. Coker, 1998, Veget
- Page 57 and 58:
organizare spaţio-temporală a pro
- Page 59 and 60:
• Datele din tabelul 1 indică fa
- Page 61 and 62:
Lecturi suplimentare recomandate st
- Page 63 and 64:
caracterizăm mărimea tuturor popu
- Page 65 and 66:
similaritate al lui Morisita 38 :2
- Page 67 and 68:
spaţiotemporală şi nişa funcţi
- Page 69 and 70:
Figura 2 Schimbări în tiparele de
- Page 71 and 72:
Tabelul 1 Metode utilizate pentru e
- Page 73 and 74:
Tabelul 1 Continuare71
- Page 75 and 76:
Unitatea de măsură este kj m -2 a
- Page 77 and 78:
10 Caracterizarea circuitelor bioge
- Page 79 and 80:
Caseta 1 Protocol de lucru pentru d
- Page 81 and 82: special toamna) şi descompunerea s
- Page 83 and 84: • prin modificare complexelor de
- Page 85 and 86: • sunt buni indicatori ai efectel
- Page 87 and 88: chironomidef) Temperatură -eliber
- Page 89 and 90: ambele probe.Tabelul 1 Valori de to
- Page 91 and 92: Figura 2 Stânga Relaţia dintre ni
- Page 93 and 94: Lecturi suplimentare recomandate st
- Page 95 and 96: deteriorare a unui sistem ecologic,
- Page 97 and 98: valorii componentelor capitalului n
- Page 99 and 100: • sursa transmite mesajul folosin
- Page 101 and 102: precum şi la cei care au ajutat pr
- Page 103 and 104: partea a doua informaţia nouă. Ci
- Page 105 and 106: 14 Influenţarea deciziilor cu priv
- Page 107 and 108: Bibliografie1. Adamescu, M., A. Vă
- Page 109 and 110: 49. Maltby, E. (ed.), 1998, Functio
- Page 111 and 112: Rolul (eng. “role”, fr. “fonc
- Page 113 and 114: 3 Existenţa resurselor externe nec
- Page 115 and 116: Anexa 2 Caracteristici generale ale
- Page 117 and 118: fie aplicat într-o limbă pe care
- Page 119 and 120: Tabelul 1 Structura matricii cadrul
- Page 121 and 122: ezultatele proiectului. După cum v
- Page 123 and 124: Dificultăţile întâmpinate în u
- Page 125 and 126: Dunare (Vadineanu si colab, 2000c),
- Page 127 and 128: pentru integrarea in consortii euro
- Page 129 and 130: perioadele de golire lenta, pe dura
- Page 131: ipoteza ca patru tipuri de sol vor
- Page 135 and 136: Anexa 5 Tehnici specifice populaţi
- Page 137 and 138: Tabelul 1 (continuare)MetodăAlţic
- Page 139 and 140: Depozitarea temporară a nevertebra
- Page 141 and 142: nou cu atenţie pentru a se găsi e
- Page 143 and 144: pe pajişti, unde pot fi uşor expu
- Page 145 and 146: de indivizi din proba totală, înd
- Page 147 and 148: materialului poate reprezenta o pro
- Page 149 and 150: Prelevarea de probe pe această cal
- Page 151 and 152: apă, şi apoi să scufunde rapid r
- Page 153 and 154: albă sau neagră.O metodă mai raf
- Page 155 and 156: Observarea directă (vezi metoda ur
- Page 157 and 158: mare sensibilitate a operatorilor
- Page 159 and 160: Prinderea cu undiţa cu cârligPeş
- Page 161 and 162: concentrează peştii către sector
- Page 163 and 164: Estimarea pe cale vizuală este fă
- Page 165 and 166: Unele metode pot fi distructive pen
- Page 167 and 168: capturate, sau în cazul unei captu
- Page 169 and 170: Tabelul 4 Folosirea de metode difer
- Page 171 and 172: perturbatatoare decât cele având
- Page 173 and 174: Tabelul 2 Rezultatele prelevărilor
- Page 175 and 176: Tabelul 3 Rezultatele prelevărilor
- Page 177 and 178: Rata dedenitrificarengN/gs.u./hazot
- Page 179 and 180: Rata dedenitrificarengN/gs.u./hazot
- Page 181 and 182: Tabelul 1 Parametrii fizico-chimici
- Page 183 and 184:
Tabelul 3 Densitatea unor familii d
- Page 185 and 186:
Anexa 9 Analiza critică a literatu
- Page 187 and 188:
cele de elaborare si implementare a
- Page 189 and 190:
• cum anume se elaborează un pro
- Page 191:
26 Evaluarea economică a sistemelo