Lucrări practice de ecologie - CESEC

nici consultarea nu este posibilă (de exemplu datorită sălbăticiei zonei) va trebui să avem o primăinspecţie a zonei independent de problema delimitarii propriu-zise a UHGM.Când suntem siguri că harta este adecvată putem să stabilim pe hartă rutele pe care le vom urmapentru delimitarea UHGM. Vom stabili o serie de transecte folosind următoarele criterii:• Să surprindă gradienţii hidrologici, morfologici sau pedologici şi să evită pe cât posibilurmare unor direcţii care de obicei constituie limite ale UHGM (de exemplu structuriantropice)• Să fie situate la distanţe unul de altul care să permită extrapolarea informaţiilor cu uşurinţă pedistanţele dintre transecte (de la o sută la câteva sute de metri în funcţie de condiţiile specificedin teren),• Să fie uşor de identificat în teren• Să fie posibil de urmat în teren, fără să ridice probleme mari de siguranţă şi de efort,Pentru ilustrare voi oferi cazul insulei Fundu Mare. În insulă existădouă tipuri majore de gradienţi: gradienţi succesionali, localizaţiîntre ţărm şi centrul insulei, şi un gradient de hidroconectivitate,localizat între gura canalului care face conexiune cu Dunărea şiultimul lac din insulă. Prim urmare vom amplasa două tipuri detransecte: transecte radiale, de la ţărm spre lacuri, şi un transectlongitudinal, de-a lungul canalelor şi lacurilor insulei. Figura 3.1arată amplasarea transectelor.Ce criterii luăm în considerare pentru delimitarea UHGM ? Avemurmătoarele tipuri de criterii:• criterii morfologice (forme şi microforme de relief, reflectate depanta terenului şi direcţia de dispunere a acesteia)• criterii geologice (schimbări în substratul geologic, în măsura încare observarea acestuia ne este accesibil – de exemplu în zonelemontane)• criterii pedologice (schimbări în caracteristicile solului, observatela suprafaţă sau până la o adâncime care poate fi inspectată rapid .de exemplu 50 cm)• criterii hidrologice (nivelul apei de suprafaţă sau subterane,umiditatea solului 20 ).• structura covorului vegetal ca indicator al condiţiilorhidrogeomorfologice• impactul antropic (prezenţa sau absenţa unui anumit tip deutilizare sau management al zonei).Figura 3.1 Exemple deamplasare a transectelorpe insulă: transectlongitudinal, cu liniecontinuă, şi transectetranseversale, cu liniidiscontinue.Atunci când unul sau mai multe criterii variază suficient de mult într-un anumit loc vomconsidera că în acel loc se află o limită între două UHGM elementare, vom indica punctul pehartă pe harta de lucru cu un anumit cod şi vom face observaţii în caietul de lucru sau in fişelestandardizate de teren pe care le avem cu noi. Deşi atenţia ne este îndreptată prepoderent cătreelementele de biotop, vom fi „cu un ochi” şi la biocenoză, ale cărei schimbări de structură leputem observa la nivel calitativ dacă avem o cultură biologică corespunzătoare. Vom face toateobservaţiile naturaliste pe care le putem face şi ni le vom nota în caietul de teren, deoarece ne potfi de mare ajutor în fazele ulterioare ale programului de cercetare, când vom trece la studiulcomponentelor biologice.20 Pentru o caracterizare mai riguroasă a regimului hidrologic a se vedea următorul capitol.19