Tabelul 2 Tehnici <strong>de</strong> investigare a dimensiunilor populaţiilor <strong>de</strong> peşti şi fezabilitatea lor în diverse condiţii <strong>de</strong>mediu. *, aplicabilă în mod obişnuit; +, aplicabilă în mod frecvent; ?aplicabilă doar în unele condiţii. N.T: Nu aminclus şi traducerea pescuitului electric din consi<strong>de</strong>rente etice.Metodă ApămicăApăadâncăApăstătătoareCurgereînceatăCurgererapidăApădulce/salmastrăSărată Deschisă Invadată<strong>de</strong> planteRecif <strong>de</strong>coraliNumărare * * * * *<strong>de</strong> pe malObservaţii + * * * ? * * * ? *subacvaticePescuitul * * * + * * *electricFolosirea * * * * * *<strong>de</strong> plaseSeineTraulere * * * * * *Plase <strong>de</strong> * + * + * * * + +tras şiaruncatPlase <strong>de</strong> * * * * * *împingereUndiţă şi * * * * * * * * *cârligPlase * * * + * * * + +pentruoperculiCapcane * * * * * * * + *Ecolocaţiesonică* * * * * * +Tabelul 3 Tehnici <strong>de</strong> numărare a icrelor. *, aplicabilă în mod obişnuitIcre bentice, <strong>de</strong>puse în cuib Icre pelagiceEvaluare vizuală *Estimare volumetrică *Plase pentru plancton *Capcane <strong>de</strong> emergenţă (pentru *larvele în curs <strong>de</strong> eclozare)Cuantificarea dimensiunilor bancurilorDescriereSe aplică în cazul peştilor vizibili din bălţi, ape cu curgere lentă şi râuri mici.Uneori este posibilă estimarea populaţiilor <strong>de</strong> peşte fără a-i captura şi fără a <strong>de</strong>veni ud. Numărareabancurilor reprezintă o teghnică a<strong>de</strong>cvată în cazul unor bălţi cu ape curate, limpezi şi cucurgere înceată şi oprezenţă minimă a vegetaţiei, cum sunt râurile cu curgere lentă sau chair malurile lacurilor.Întin<strong>de</strong>rea <strong>de</strong> apă care trebuie supravegheată este <strong>de</strong> obicei împărţită în sectoare care sunt învecinate, darnu se suprspun. Sectoarele trebuie să fie suficient <strong>de</strong> mici pentru a permite numărarea tuturor peştilor dintr-unsingur unghi <strong>de</strong> vedre. Folosirea <strong>de</strong> marcaje pe mal ajută la <strong>de</strong>limitatea sectoarelor. Observatorii, prevăzuţi cuochelari <strong>de</strong> soare polarizaţi, pentru a reduce impactul luminii solare şi cu haine colorate tern, trebuie să se <strong>de</strong>plasezeîncet către punctul strategic şi să se ascundă în spatele vegetaţiei <strong>de</strong> pe mal. Structuri artificiale, precum docuri saupoduri, pot fi folosite, dacă sunt prezente la faţa locului. Odată aşezaţi, observatorii trebuie să aştepte nemişcaţi celpuţinn cinci minute înainte <strong>de</strong> a număra, pentru a minimiza efectele tulburării. Numărătorile sunt cel mai bineefectuate în zile însorite sau cel puţin în zile noroase, dar strălucitoare. Lumina intensă a soarelui poate creaprobleme datorită prea puternicei reflecţii, iar umbrele produse pot trăda prezenţas observatorului, în timp ce ploaia,vântul şi un<strong>de</strong>le <strong>de</strong> la suprafaă pot face observaţţile aproape imposibile. După numărare, observatorul seîn<strong>de</strong>păratează <strong>de</strong> banc, apropiindu-se <strong>de</strong> următorul post <strong>de</strong> observaţie. Densitatea peştilor poate fi calculată prinmăsurarea ariei supravegheate.Avantaje şi <strong>de</strong>zavantajeObservarea <strong>de</strong> pe mal a peştilor este o metodă rapidă, uşoară, şi ieftină. Este a<strong>de</strong>cvată în<strong>de</strong>osebi atuncicând apa este prea mică pentru a putea fi supusă cu uşurinţă prelevării prin folosirea altor tehnici, şi are ca scopîn<strong>de</strong>osebi cuantificarea peştilor pe clase <strong>de</strong> vârstă,(<strong>de</strong> exemplu, peştii în vârstă <strong>de</strong> un an, care caută ape puţinadânci).156
Observarea directă (vezi metoda următoare) permite evaluarea unor parametri precum: dimensiunea şisexul peştilor, precum şi a multor aspecte ale mediului (<strong>de</strong> exemplu, adâncimea apei, viteza curentului, tipul <strong>de</strong>substrat, covorul vegetal). De asemenea permite efectuarea unor observaţii asupra comportamentului peştilor.Stressul asupra acestora este redus la minim.O problemă potenţială este aceea că peştii sunt foarte conştienţi <strong>de</strong> prezenţa omului, şi orice perturbare alor va reduce eficienţa estimărilor vizulale. Peştii pot sta multă vreme adăpostiţi şi îşi reiau târziu activităţile afectate<strong>de</strong> perturbare. Numărările vizuale efectuate <strong>de</strong> pe bancuri au un mare grad <strong>de</strong> subiectivism al rezultatelor, în funcţie<strong>de</strong> persoana care observă, <strong>de</strong>şi prezenţa câtorva persoane care cunosc peştii poate rezolva această problemă.Erori/DistorsiuniPeştii <strong>de</strong> dimensiuni mari şi intens coloraţi sunt mai uşor vizibili <strong>de</strong>cât cei <strong>de</strong> dimensuiuni mai reduse şi cuo coloraţie mai ternă. Acest fapt poate întroduce o eroare în privinţa sexului, <strong>de</strong>oarece masculii sunt <strong>de</strong>seori maimari şi mai strălucitor coloraţi <strong>de</strong>cât femelele. Comportamemtul influenţat <strong>de</strong> vârsta peştelui poate <strong>de</strong> asemenea<strong>de</strong>termina o eroare, în cazul în care peştii <strong>de</strong> o anume vârstă caută zone mai acoperite, spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> ceiaparţinând altor grupe <strong>de</strong> vârstă. Peştii prezenţi în apă adâncă, turbulentă, cu turbiditate ridicată, sau cu suprfeţe cureflecţie putrernică a lumini soarelui, sau provenind dintr-un habitat puternic populat pot să fie trecuţi cu ve<strong>de</strong>rea.Observaţii efectuate sub apăSe aplică în ape calme, limpezi, cu adâncime redusă.DescriereExistă două căi <strong>de</strong> a strânge obsevaţii pe cale subacvatică asupra peştilor: folosirea dispozitivelor <strong>de</strong>respirare a aerului atmosferic, sau scufundarea cu ajutorul scafandrului autonom. Alegerea este dictată în maremăsură <strong>de</strong> lipezimea apei, şi <strong>de</strong> adâncimea maximă la care pot fi efectuate observaţiile. Observaţiile efectuate la oadâncime mai mare <strong>de</strong> 1-1,5 m în lacuri cu apă dulce tulbure sau la 3-4 m în ape tropicale limpezi necesită îngeneral scafandrul autonom.În cazul ambelor tehnici, pot fi folosite meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> secţionare transversală sau <strong>de</strong> numărare la nivelulpunctiform. În cazul primei variante, observatorul se <strong>de</strong>plasează prin înnot <strong>de</strong>-a lungul unui lanţ sau al unei frânghiiîntinse pe substrat, marcate la intervale <strong>de</strong> câte 1-5 metri. Numărul şi dimensiunile peştilor din fiecare specie caresunt găsiţi la nivelul unei distanţe date a liniei <strong>de</strong> secţionare sunt înregistrate. În cazul apelor tropicale limpezi,acestea pot fi până la 5 metri distanţă <strong>de</strong> linia <strong>de</strong> transect, în timp ce în cazul apelor temperate, vizibilitatea scăzutăpoate reduce distanţa la 1-2 m. Cel mai bine este să fie înregistraţi peştii care sunt la o distanţă oarecare în faţaobservatorului (distanţa variază în funcţie <strong>de</strong> vizibilitate), <strong>de</strong>oarece unele specii vor părăsi coridorul <strong>de</strong> secţionare abazinului, dacă observatorul se apropie prea mult. Viteza <strong>de</strong> înnot e importantă în cazul <strong>de</strong>plasării <strong>de</strong>-a lungultransectelor, <strong>de</strong>oarece acurateţea observaţiei sca<strong>de</strong> odată cu creşterea vitezei. Din acest motiv, viteza <strong>de</strong>plasăriitrebuie să fie menţinută înceată şi constantă.Cea mai uşoară înregistrare a datelor este bazată pe scrierea cu un creion pe o hârtie perspex <strong>de</strong> pe carepartea vitroasă a fost în<strong>de</strong>părtată prin abraziune (cu şmirghel sau cu perie <strong>de</strong> sârmă). Scrisul poate fi şters ulterior cuo gumă.Observarea din puncte anume alese este efectuată dintr-o locaţie dată, aflată sub apă, şi este efectuată îngeneral prin folosirea scafandrului autonom. Este cel mai a<strong>de</strong>cvat pentru un scufundător să stea pe fundul apei,timp <strong>de</strong> mai multe minute, înainte <strong>de</strong> a începe numărătoarea, pentru a permite obişnuirea peştilor cu prezenţa sa.După numărătoare, este necesară estimarea razei vizibilitatăţii în scopul calculării suprafeţei investigate.Ambele meto<strong>de</strong> produc măsurători a<strong>de</strong>cvate ale abun<strong>de</strong>nţei, <strong>de</strong>nsităţii, şi diversităţii speciilor. Calibrareadimensiunii estimărilor efectuate subacvtic poate fi necesară, <strong>de</strong> aceea poate necesita şi captura <strong>de</strong> peşti care au fostobservaţi vizual. Obiectele aflate sub apă par cu 30% mai mari <strong>de</strong>cât în realitate.Avantaje şi <strong>de</strong>zavantajeObservaţiile efectuate sub apă sunt o cale favorizată <strong>de</strong> estimare a populaţiilor piscicole, <strong>de</strong>oarece suntobţinute şi informaţii ecologice, prin prezenţa observatorului uman în mediul <strong>de</strong> viaţă al peştelui. Observaţile astfelefectuate nu sunt <strong>de</strong>structive şi nu produc o tulburare majoră în mediul acvatic. Este relativ uşoară antrenareaoamenilor să se scufun<strong>de</strong> cu ajutorul scafandrului sau fără acesta, dar gradul <strong>de</strong> încre<strong>de</strong>re acordat observaţiilor<strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> recunoaşterea precisă a speciilor. Acest aspect poate fi o problemă, mai ales în zonele tropicale, în carediversitatea speciilor poate fi mare. Sub apă, pot fi observate mai multe aspecte ale mediului acvatiic.Echipamentul <strong>de</strong> scufundare cu respiraţie aeriană este ieftin în comparaţie cu scafandrul autonom. Deşiexistă riscuri inerente ambelor tehnici (<strong>de</strong> exemplu, înnecul sau a fi mâncat <strong>de</strong> către un rechin), totuşi există maimulte griji în privinţa scafandrului autonom. Acesta necesită o autntificare a<strong>de</strong>cvată, prezenţa unui partener <strong>de</strong>scufundare, facilităţi <strong>de</strong> reumplere a buteliei precum şi o cameră <strong>de</strong> <strong>de</strong>compresie. În timp ce nu există o limită <strong>de</strong>timp în privinţa celuilalt tip <strong>de</strong> scufundare sau a scufundării imediat sub suprafaţă, există reguli stricte privind157
- Page 1 and 2:
Virgil IordacheLucrări practice de
- Page 3:
IntroducereScopul şi contextul man
- Page 6 and 7:
protest de amploare fără să aib
- Page 8 and 9:
evizuirii cunoştinţelor acumulate
- Page 10 and 11:
Tabelul 1.4 Etape suplimentare a c
- Page 12 and 13:
• Lomborg, B., 2001, The Skeptica
- Page 14 and 15:
Totuşi cunoaşterea disponibilă
- Page 16 and 17:
managementul ciclului de proiect ş
- Page 18 and 19:
3 Delimitarea unităţilor hidrogeo
- Page 20 and 21:
Dacă putem obţine şi fotografii
- Page 22 and 23:
nÎn figura 2 sunt prezentate imagi
- Page 24 and 25:
Fişa 1Numele cercetătorului _____
- Page 26 and 27:
Fişa 3 Exemplarul ___Numele cercet
- Page 28 and 29:
puţin probabil să se mai suprapun
- Page 30 and 31:
determinate de ritmul şi intensita
- Page 32 and 33:
mediul înconjurător, după ce ele
- Page 34 and 35:
subterană ? Imaginaţi o metodă d
- Page 36 and 37:
exemplu în cazul nevertebratelor d
- Page 38 and 39:
nemarcate găsite în ziua 3 avem u
- Page 41 and 42:
Cum se poate face prelevarea probel
- Page 43 and 44:
luăm proba, atunci este evident c
- Page 45 and 46:
Figura 7 Modalităţi alternative d
- Page 47 and 48:
6 Metode pentru determinarea unor p
- Page 49 and 50:
Principalul avantaj al cuadratelor
- Page 51 and 52:
de aceea este recomandabilă prelev
- Page 53 and 54:
datele obţinute calculaţi densita
- Page 55 and 56:
• Kent, M., P. Coker, 1998, Veget
- Page 57 and 58:
organizare spaţio-temporală a pro
- Page 59 and 60:
• Datele din tabelul 1 indică fa
- Page 61 and 62:
Lecturi suplimentare recomandate st
- Page 63 and 64:
caracterizăm mărimea tuturor popu
- Page 65 and 66:
similaritate al lui Morisita 38 :2
- Page 67 and 68:
spaţiotemporală şi nişa funcţi
- Page 69 and 70:
Figura 2 Schimbări în tiparele de
- Page 71 and 72:
Tabelul 1 Metode utilizate pentru e
- Page 73 and 74:
Tabelul 1 Continuare71
- Page 75 and 76:
Unitatea de măsură este kj m -2 a
- Page 77 and 78:
10 Caracterizarea circuitelor bioge
- Page 79 and 80:
Caseta 1 Protocol de lucru pentru d
- Page 81 and 82:
special toamna) şi descompunerea s
- Page 83 and 84:
• prin modificare complexelor de
- Page 85 and 86:
• sunt buni indicatori ai efectel
- Page 87 and 88:
chironomidef) Temperatură -eliber
- Page 89 and 90:
ambele probe.Tabelul 1 Valori de to
- Page 91 and 92:
Figura 2 Stânga Relaţia dintre ni
- Page 93 and 94:
Lecturi suplimentare recomandate st
- Page 95 and 96:
deteriorare a unui sistem ecologic,
- Page 97 and 98:
valorii componentelor capitalului n
- Page 99 and 100:
• sursa transmite mesajul folosin
- Page 101 and 102:
precum şi la cei care au ajutat pr
- Page 103 and 104: partea a doua informaţia nouă. Ci
- Page 105 and 106: 14 Influenţarea deciziilor cu priv
- Page 107 and 108: Bibliografie1. Adamescu, M., A. Vă
- Page 109 and 110: 49. Maltby, E. (ed.), 1998, Functio
- Page 111 and 112: Rolul (eng. “role”, fr. “fonc
- Page 113 and 114: 3 Existenţa resurselor externe nec
- Page 115 and 116: Anexa 2 Caracteristici generale ale
- Page 117 and 118: fie aplicat într-o limbă pe care
- Page 119 and 120: Tabelul 1 Structura matricii cadrul
- Page 121 and 122: ezultatele proiectului. După cum v
- Page 123 and 124: Dificultăţile întâmpinate în u
- Page 125 and 126: Dunare (Vadineanu si colab, 2000c),
- Page 127 and 128: pentru integrarea in consortii euro
- Page 129 and 130: perioadele de golire lenta, pe dura
- Page 131 and 132: ipoteza ca patru tipuri de sol vor
- Page 133 and 134: Nu in ultimul rand, cunoasterea obt
- Page 135 and 136: Anexa 5 Tehnici specifice populaţi
- Page 137 and 138: Tabelul 1 (continuare)MetodăAlţic
- Page 139 and 140: Depozitarea temporară a nevertebra
- Page 141 and 142: nou cu atenţie pentru a se găsi e
- Page 143 and 144: pe pajişti, unde pot fi uşor expu
- Page 145 and 146: de indivizi din proba totală, înd
- Page 147 and 148: materialului poate reprezenta o pro
- Page 149 and 150: Prelevarea de probe pe această cal
- Page 151 and 152: apă, şi apoi să scufunde rapid r
- Page 153: albă sau neagră.O metodă mai raf
- Page 157 and 158: mare sensibilitate a operatorilor
- Page 159 and 160: Prinderea cu undiţa cu cârligPeş
- Page 161 and 162: concentrează peştii către sector
- Page 163 and 164: Estimarea pe cale vizuală este fă
- Page 165 and 166: Unele metode pot fi distructive pen
- Page 167 and 168: capturate, sau în cazul unei captu
- Page 169 and 170: Tabelul 4 Folosirea de metode difer
- Page 171 and 172: perturbatatoare decât cele având
- Page 173 and 174: Tabelul 2 Rezultatele prelevărilor
- Page 175 and 176: Tabelul 3 Rezultatele prelevărilor
- Page 177 and 178: Rata dedenitrificarengN/gs.u./hazot
- Page 179 and 180: Rata dedenitrificarengN/gs.u./hazot
- Page 181 and 182: Tabelul 1 Parametrii fizico-chimici
- Page 183 and 184: Tabelul 3 Densitatea unor familii d
- Page 185 and 186: Anexa 9 Analiza critică a literatu
- Page 187 and 188: cele de elaborare si implementare a
- Page 189 and 190: • cum anume se elaborează un pro
- Page 191: 26 Evaluarea economică a sistemelo