Lucrări practice de ecologie - CESEC

Anexa 4 Exemplu de proiect de cercetare fundamentală şi aplicativă.Acest proiect a fost aplicat în anul 1999 la Consiliul Naţional al Cercetării ştiinţifice dinÎnvăţământul Superior (CNCSIS) şi s-a derulat în perioada 2000-2002. Am păstrat codurilesubcapitolelor din proiectul orginal.***8.1. RELEVANTA DOMENIULUI ABORDAT IN CONTEXTUL PRIORITATILORCERCETARII STIINTIFICE SI AL PROGRAMELOR INSTITUTIEI DE INVATAMANTSUPERIOR8.1.1 Relevanta domeniului abordat in contextul prioritatilor cercetarii stiintifice.Pentru a furniza argumente cu privire la relevanta domeniului abordat in contextul prioritatilor cercetarii stiintifice,vom prezenta principalele repere ale analizei critice a cunoasterii.Sistemul Dunarii Inferioare (SDI) include sectoarele Dunarii localizate pe distanta de 1080 km, intre Marea Neagrasi partea amonte a lacului de baraj Portile de Fier I, precum si lunca si delta asociate. SDI este un complex regionalde ecosisteme. Lunca este formata din complexe locale ripariene si insulare (Vadineanu si colab. 2000a). SDI este ocomponenta cheie a capitalului natural romanesc, fapt evidentiat si de includerea a trei din componentele sale inreteaua de cercetare ecologica pe termen lung (Vadineanu si colab., 2000b), si anume: Delta Dunarii, ansamblul deostroave Insula Mica a Brailei si complexul riparian Ciuperceni.Circuitele biogeochimice ale elementelor in complexele locale includ trei tipuri de procese: ciclareaintraecosistemica, fluxurile dintre ecosistemele unui complex local, si fluxurile dintre complexele locale(Vadineanu, 1998). Pentru a putea evalua efectele interactiilor dintre ecosisteme asupra functionarii lor, ca si asuprafunctionarii complexului ca intreg, este necesara studierea atat a ciclarii intraecosistemice, cat si a fluxurilor dintreecosisteme (Van der Peijl si Verhoeven, 2000). Cercetarile de biogeochimie a sistemelor fluviale desfasurate dinaceasta perspectiva sunt relativ putine (de ex. Finlayson, 1994). Pe de alta parte, capacitatea zonelor umede fluvialede a imbunatatii calitatea apei prin indepartarea unei parti din incarcatura de nutrienti, metale si sedimente mediatade fluxurile hidrolgice longitudinale este larg recunoscuta (Mitsch si Gosselink, 1986, Amoros si Petts, 1993).Exista opinia dominanta ca zonele umede ripariene sunt importante in imbunatatirea calitatii apei pe termen scurt,insa nu exista un consens cu privire la eficienta lor pe perioade mai lungi de timp (Kraus, 1988). Cea mai mare partedin ceea ce este cunoscut despre rolul tampon al zonelor umede se bazeaza pe modificari in concentratiile apeifluviale amonte si aval de complexul local care include zone umede (Pucket si colab., 1993). Sunt putine informatiipe termen lung referitoare la ciclarea poluantilor in zone umede (Khan si Brush, 1994).Se cunoaste ca lunca si Delta Dunarii functioneaza ca zone tampon ale fluxurilor longitudinale de azot, fosfor,sedimente (Cristofor si colab., 1993, Vadineanu si colab., 1997). Studii ale circuitelor biogeochimice ale metalelorin SDI la nivel de ecosistem si la nivel de complex local au fost implementate in lunca si Delta Dunarii (Nafea Al-Azzawi, 1987, Iordache si colab., 1998), dar evaluari ale capacitatii de retentie a zonelor umede au fost raportatenumai recent (Iordache si colab., 2000). Retentia totala a metalelor studiate in Ostrovul Fundu Mare (tabelul 1) afost de 29.585 t/an. Acest ostrov are o suprafata de 21.11 km 2 , face parte din Insula Mica a Brailei si se afla in regimnatural de inundare. Valoarea retentiei totale trebuie interpretata cu prudenta, deoarece exportul de metale asociateroziunii nu a fost evaluat. Pentru calcularea bilantului au fost evaluate intrarile si iesirile in forma particulataabiotica si dizolvata mediate de apa de inundatie, iar dintre fluxurile biologice, iesirile prin recoltarea pestelui silemnului. Fluxurile biologice si fluxurile metalelor in forme dizolvate au fost evaluate in perioada 1995-1996, iarcele in forme particulate abiotice in perioada 1995-1998.Tabelul 1 Fluxuri de metale in Ostrovul Fundu Mare, rata de retentie in forma particulata si dizolvata (tone/an) sirata de retentie prin exploatare antropica a lemnului si pestelui (% din intrari). Dupa Iordache si colab., 2000.Flux (t / an) Retentie (t /an) Retentie (%)Intrari Iesiri Total Dizolvat Particulat Total Prin recoltareZn 31.386 17.915 13.471 -0.523 14.385 42.92 1.246Cu 24.808 18.102 6.706 0.574 6.184 27.03 0.209Cr 19.157 14.772 4.384 -0.750 5.137 22.89 0.016Cd 1.543 1.420 0.122 -0.035 0.157 7.93 0.011Pb 17.354 12.454 4.900 0.607 4.300 28.24 0.041Se observa ca in cazul Zn, Cr si Cd ar putea exista un export net de metale in forma dizolvata, ceea ce, in masura incare descrie un fenomen real, are o importanta deosebita din punct de vedere ecotoxicologic. Forma dizolvata ametalelor are o mare biodisponibilitate, metalele respective putand fi usor acumulate si concentrate de organismeleacvatice. Remarcam in acest context si cresterea importanta a concentratiilor de metale semnalate in pestii din122