Lucrări practice de ecologie - CESEC

9 Caracterizarea fluxului de energieObiectivele capitolului• Să arate cum se caracterizează bugetul energetic al unei populaţii• Să prezinte avantajele şi dezavantajele metodelor pentru estimarea producţiei şiproductivităţii primareFolosind metodele prezentate în ultimele patru capitole putem evalua cantitativ serviciul demenţinere a biodiversităţii şi parţial serviciul de producţie de resurse regenerabile. Ocaracterizarea mai bună a serviciului de producţie a resurselor regenerabile se poate face cuplândmetodele de evaluare a efectivelor populaţionale cu cele prezentate în acest capitol.Cunoaşterea ştiinţifică cu privire la circulaţia energiei în ecosisteme este esenţială pentrumanagementul raţional al resurselor. De exemplu din 1964 până în 1974 s-a derulat ProgramulBiologic Internaţional (IBP) cu scopul de a strânge informaţie cu privire la productivitateasistemelor ecologice şi a determina factorii care o influenţează. Înainte însă de a înţelegeprocesele la nivel ecosistemic este necesară cunoaşterea proceselor de nivel populaţional.Bugetul energetic al unei populaţiiEcuaţia standard cu privire la bugetul energetic populaţional este următoarea:C = Pg + Pr + R + F + UUnde C este consumul, Pg este creşterea somatică, Pr este investiţia în reproducere, R esterespiraţia, F sunt fecalele iar U este excreţia.Asimilare (A) este dată de relaţia:A = Pg + Pr + R + UUn astfel de buget energetic poate contribui la înţelegerea transferului de energie în ecosistemdacă este construit cu grijă.Metodele pentru caracterizarea componentelor bugetului energetic sunt disponibile în limbaromână în Botnariuc şi Vădineanu (1992) şi Rîşnoveanu (1999).Estimarea producţiei şi productivităţii primareCuantificarea producţiei şi productivităţii primare în ecosisteme este esenţială, pentru că eacondiţionează producţie secundară. Cazacu (2003) face o excelentă analiză critică a metodelorutilizabile în acest scop (tabelul 1). Din inspecţia tabelului se poate constata metodele calsice potfi grupate în trei categorii: metode alometrice, metode distructive şi metode metabolice.La acestea se adaugă metodele care utilizează teledetecţia şi imaginile satelitare (Sala şi colab.2000). Prin cuplajul acestei ultime categorii de metode cu informaţiile furnizate de metodeleclasice poate fi caracterizată cu mare eficienţă structura şi productivitatea covorului vegetal lanivelul complexelor de ecosisteme locale şi regionale. Un exemplu de rezultat obţinut în acestmod este prezentat în figura 1.68