Intensitatea ecoului este legată <strong>de</strong> mărimea peştelui şi <strong>de</strong> timpul necesar pentru ecou pentru a se întoarce lasursă, care <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> adâncime. Explorările hidroacustice pot, din acest motiv, dă informaţii nu doar asupranumărului şi dimensiunilor peştilor, ci şi asupra distribuţiei acestora. Numărul peştilor prezenţi poate fi evaluat prinestimarea numărului <strong>de</strong> ecouri, dacă acestea provin <strong>de</strong> la un peşte sau <strong>de</strong> la mai mulţi, sau prin integrarea ecourilor,dacă aceatea provin <strong>de</strong> la mai mulţi peşti, constituienţi ai unui banc. Integrarea ecourilor este complexă din punct <strong>de</strong>ve<strong>de</strong>re matematic şi poate fi în mare măsură afectată <strong>de</strong> către erori în estimarea naturii ţintei.Echipamentul <strong>de</strong> sonare subacvatică prin ecouri este <strong>de</strong> obicei instalat pe coca unui vas şi folosit verticalpentru evalua populaţia piscicolă aflată <strong>de</strong><strong>de</strong>subtul vasului. Poate fi reglat astfel încât să scaneze coloana <strong>de</strong> apă pedirecţie orizontală, ceea ce este mai util în râuri, <strong>de</strong>oarece peştii sunt orientaţi în general împotriva curentului.Investigarea poate fi realizată din bărci aflate în mişcare, sau din puncte fixe (o geamandură sau un banc <strong>de</strong> nisip).Mărimea suprafeţei cercetate poate fi calculată pe baza dimensiunilor fascicului, <strong>de</strong>şi în cazul în care barca este înmişcare, durata menţinerii fascicului în fasciculul sonor trebuie calculată pe baza vitezei vasului. Ecolocarea permiteacoperirea întregii suprafeţe <strong>de</strong> apă, fie prin împărţirea în sectoare transversale, fie prin prelevări efectuatepunctiform.Avantaje şi <strong>de</strong>zavantajeDeşi costul iniţial al echipamentului poate fi foarte ridicat, costurile operaţiunilor <strong>de</strong> investigarehidroacustică, consi<strong>de</strong>rate în termeni <strong>de</strong> timp şi efort al navei sunt relativ scăzute, dând informaţii cu cost scăzutasupra <strong>de</strong>nsităţii şi biomasei peştilor. Mărimea absolută a populaţiei poate fi estimată, chiar şi în locuri în modobişnuit dificile, precum râurile mari, cu curgere rapidă, aflate la câmpie, lacurile mari şi adânci şi în mare. Tehnicanu este <strong>de</strong>structuivă şi peştii pot fi evaluaţi in situ. Rezultatele pot fi obţinuite mai repe<strong>de</strong>, iar variaţiile întremărimea diferitelor rezultate sunt <strong>de</strong> obicei mici.Un <strong>de</strong>zavantaj serios este incapacitatea <strong>de</strong> distincţie cu uşurinţă între specii. Orice discriminare este bazatăpe cunoaşterea în <strong>de</strong>taliu a distribuţiei speciei, claselor <strong>de</strong> mărime şi a compoziţiei stocurilor, <strong>de</strong>terminate pe bazaaltor meto<strong>de</strong>. Echipamentul trebuie să fie calibrat în cadrul teritoriului <strong>de</strong> investigat, astfel încât să poată fi efectuatecorecturi eficace ale zgomotelor <strong>de</strong> mediu care perturbă semnalele. Unii autori ilustrează diferenţele dintre diferitemeto<strong>de</strong> <strong>de</strong> sonare, influenţa pattern-urilor <strong>de</strong> activitate diurnă precum şi orientarea peştilor, pe baza datelorhidroacustice.Echipamentul hidroacustic este complex şi necesită un nive înalt <strong>de</strong> antrenament din partea operatorului.Trebuie cunoscute intensităţile <strong>de</strong> semnal specifice tuturor speciilor <strong>de</strong> peşti care pot fi întâlnite, în ve<strong>de</strong>rea uneiconvertiri corecte a numărului <strong>de</strong> ecouri în estimări ale mărimii populaţiei. Evaluarea intensităţilor semnalelorspecifice pentru fieacare specie poate fi dificilă şi cronofagă.Erori/DistorsiuniPeştii cu înotătoare mari au o intensitate a semnalului cu 10 <strong>de</strong>cibeli mai mare <strong>de</strong>cât în cazul peştilor <strong>de</strong>aceeaşi dimensiune, dar care nu prezintă înotătoare mari. Aceasta poate distorsiona lungimile şi biomasa în cazul încare nu sunt cunoscute valorile intensităţilor <strong>de</strong> semnale specifice <strong>de</strong> specie. Peştii care înoată la suprafaţă sau carestau pe fund nu sunt cuprinşi în raza <strong>de</strong> acţiune a sonarului, în cazul în care acesta funcţionează prin ecolocare peverticală. Aceasta se poate rezolva parţial prin ecolocare pe orizontală. Unii peşti pot evita vasele aflate în mişcare şiînoată cu o viteză prea mare pentru a putea fi investigaţi.Estimări pe cale vizuală ale ponteiOuăle bentice <strong>de</strong>puse în masă sau într-un singur stratDescriereNumărul <strong>de</strong> ouă poate fi estimat pe cale vizuală printr-o varietate <strong>de</strong> mijloace <strong>de</strong>stinate speciilor care <strong>de</strong>punicre în cuiburi. În cazul speciilor care <strong>de</strong>pun icre într-un singur strat, (precum blenii<strong>de</strong>le, gobii<strong>de</strong>le, pomacentri<strong>de</strong>le),spaţiul din cuib acoperit <strong>de</strong> icre poate fi măsurat şi apoi convertit la numărul <strong>de</strong> icre dacă diametrul icrelor estecunoscut. În cazul speciilor care <strong>de</strong>pun icre în masă (<strong>de</strong> exemplu, la centrarchi<strong>de</strong>), poate fi realizat un sistem <strong>de</strong>evaluare al rezultatelor în care numere crescătoare <strong>de</strong> la 1 la 5 reprezintă un număr crescător <strong>de</strong> icre. Toate cuiburilepot fi socotite pe această cale, şi dacă scala este mai curând absolută <strong>de</strong>cât relativă, scorurile <strong>de</strong> icre pot fi comparateîntre zone şi ani. Scorurile pot fi ulterior validate prin colectarea şi numărarea <strong>de</strong> icre din maimulte cuiburi (3-5)pentru fiecare scor al icreleor. Cuibuiri întregi pot fi colectate cu un aparat <strong>de</strong> sucţiune, pipete mari, sau linguri, şi şiconţinutul transferat în pungi <strong>de</strong> plastic marcate. Poate fi necesară şi colectarea <strong>de</strong> vegetaţie, stânci, şi resturiprovenite din cuib, în cazul în care ouăle au a<strong>de</strong>rat la acestea. Icrele trebuie numărate în ziua următoare într-unlaborator.Avantaje şi <strong>de</strong>zavantaje164
Estimarea pe cale vizuală este făcută rapid şi <strong>de</strong>vine mai precisă pe măsură ce se câştigă experienţă.Consistenţa scorului, atât a fiecărui observator în parte, cât şi a tuturor la un loc, poate fi problenmatică. Corelaţiiledintre diferiţi observatori trebuie examinate în cazul în care mai mult <strong>de</strong> o persoană colectează datele. Validareatehnicii este cronofagă.Erori/DistorsiuniDimensiunea masei icrelor relativ la dimensiunea cuibului poate distorsiona aprecierele efectuate vizual:masele mici din cuiburile <strong>de</strong> dimensiuni mari pot părea mai mici <strong>de</strong>cât masele <strong>de</strong> aceeaşi mărime din cuiburi <strong>de</strong>dimensiune mai mică.Estimări volumetrice ale icrelorIcre <strong>de</strong>puse bentic într-o masă compactăDescriereCuiburile întregi pot fi colectate conform <strong>de</strong>scrierii anrerioare, şi volumul masei <strong>de</strong> icre este <strong>de</strong>terminatprin aşezarea icrelor într-un cilindru gradat. Numărul prea mare <strong>de</strong> icre poate <strong>de</strong>păşi capacitatea cilindrului şi poatenecesita o divizare. Volumul aglomerării <strong>de</strong> icre poate fi convertit ulterior la un număr dd icre prin măsurareavolumului unui număr mai mic <strong>de</strong> icre, care este cunoscut (50-200, în funcţie <strong>de</strong> mărimea oului) în acelaşi mod.Avantaje şi <strong>de</strong>zavantajeMetoda este este relativ rapidă, dar în cazul apelor mai adânci <strong>de</strong> 0,75 metri va necesita folosireascafandrului autonom.Erori/DistorsiuniPrezenţa resturilor <strong>de</strong> diferite naturi, <strong>de</strong> care icrele sunt ataşate, poate <strong>de</strong>termina o supraestimare.Plase <strong>de</strong> plancton pentru recoltarea <strong>de</strong> icreIcre pelagiceDescrierePlasele folosite pentru plancton pot fi folosite şi pentru capturarea icrelor plutitoare. Aceste plase constădintr-o pâlnie cu ochiuri mici menţinută <strong>de</strong>schisă cu ajutorul unui cadru circular, <strong>de</strong> natură metalică. Plasele pot fitârâte, împinse, trase, sau lăsate să plutească, sau menţinute în starer staţionară în apa curgătoare. Pe măsură ce apaeste filtrată prin ochiurile plasei, organismele mai mari <strong>de</strong>cât mărimea ochiurilor sunt concentrate la capătul plasei.Plasele variază foarte mult în privinţa diametrului <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rii, dar unii autori sugerează că plasele cu un diametru <strong>de</strong>un metru prelevă icre pelagice mai curând <strong>de</strong>cât oricare alt tip <strong>de</strong> plasă.Plasele cu un singur filament cu <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>ri în general pătrate sunt în general preferate. Mărimea ochiurilorfolosită în general în scopul prelevării <strong>de</strong> icre sunt cuprinse între 0,3 şi 0,5 mm (până la 1 mm în apele <strong>de</strong> interior).Capătul codului poate consta într-o pungă sau recipient, <strong>de</strong>montabil, care prezintă ferestre transparente. Al doilea tipeste preferabil în cazul colectării <strong>de</strong> icre <strong>de</strong>oarece permite o concentrare mai eficientă a filtratului.Pentru a face posinbilă convertirea marelui număr <strong>de</strong> icre capturat în tr-un termen <strong>de</strong> măsurătoarecantitativă, este necesară cunoaşterea volumului <strong>de</strong> apă filtrată. Acest lucru poate fi obţinut cel ami bine prin legareaunui măsurător <strong>de</strong> flux la niveleul gurii plasei. Rata fluxului va fi ulterior înmulţită cu suprafaţa gurii plasei şi cudurata <strong>de</strong> timp a procesului.Icrele pot fi uşor avariate; din acest motiv, trebuie avută o mare grijă în momentul transferului filtratuluiîntr-un conteiner <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare. Icrele pot fi <strong>de</strong>pozitate într-o soluţie <strong>de</strong> 3-5 % formalină (1-2 % formal<strong>de</strong>hidă) înapă. Alcoolul nu este recomandat <strong>de</strong>oarece <strong>de</strong>termină scă<strong>de</strong>rea dimensiunilor icrelor, ori diametrul şi forma acestorasunt importante pentru i<strong>de</strong>ntificarea speciilor. Numărul <strong>de</strong> icre poate fi ulterior cuantificat pe cale vizuală, sau cuajutorul unui numărător electronic.Avantaje şi <strong>de</strong>zavantajePlasele permit inventarierea unui mare volum <strong>de</strong> apă în tr-un timp scurt. Ele sunt <strong>de</strong>asemenea fie ieftine, fiemo<strong>de</strong>rat <strong>de</strong> scumpe. A<strong>de</strong>renţa poate reprezenta o problemă majoră, ducând la evitarea pasivă a icrelor şi a larvelor<strong>de</strong> peşte <strong>de</strong> către plasă. Performanţa este <strong>de</strong> asemenea puternic <strong>de</strong>pen<strong>de</strong>ntă <strong>de</strong> caracteristicile hidrografice, precumturbulenţa. Densitatea icrelor poate fi utilizată în scopul estimării biomasei <strong>de</strong> icre <strong>de</strong>puse, în cazul în care suntcunoscute raportul dintre sexe în cadrul populaţiei piscicole, proporţia <strong>de</strong> femele cu icre, precum şi relaţia dintrefecunditate şi dimensiunea peştilor.165
- Page 1 and 2:
Virgil IordacheLucrări practice de
- Page 3:
IntroducereScopul şi contextul man
- Page 6 and 7:
protest de amploare fără să aib
- Page 8 and 9:
evizuirii cunoştinţelor acumulate
- Page 10 and 11:
Tabelul 1.4 Etape suplimentare a c
- Page 12 and 13:
• Lomborg, B., 2001, The Skeptica
- Page 14 and 15:
Totuşi cunoaşterea disponibilă
- Page 16 and 17:
managementul ciclului de proiect ş
- Page 18 and 19:
3 Delimitarea unităţilor hidrogeo
- Page 20 and 21:
Dacă putem obţine şi fotografii
- Page 22 and 23:
nÎn figura 2 sunt prezentate imagi
- Page 24 and 25:
Fişa 1Numele cercetătorului _____
- Page 26 and 27:
Fişa 3 Exemplarul ___Numele cercet
- Page 28 and 29:
puţin probabil să se mai suprapun
- Page 30 and 31:
determinate de ritmul şi intensita
- Page 32 and 33:
mediul înconjurător, după ce ele
- Page 34 and 35:
subterană ? Imaginaţi o metodă d
- Page 36 and 37:
exemplu în cazul nevertebratelor d
- Page 38 and 39:
nemarcate găsite în ziua 3 avem u
- Page 41 and 42:
Cum se poate face prelevarea probel
- Page 43 and 44:
luăm proba, atunci este evident c
- Page 45 and 46:
Figura 7 Modalităţi alternative d
- Page 47 and 48:
6 Metode pentru determinarea unor p
- Page 49 and 50:
Principalul avantaj al cuadratelor
- Page 51 and 52:
de aceea este recomandabilă prelev
- Page 53 and 54:
datele obţinute calculaţi densita
- Page 55 and 56:
• Kent, M., P. Coker, 1998, Veget
- Page 57 and 58:
organizare spaţio-temporală a pro
- Page 59 and 60:
• Datele din tabelul 1 indică fa
- Page 61 and 62:
Lecturi suplimentare recomandate st
- Page 63 and 64:
caracterizăm mărimea tuturor popu
- Page 65 and 66:
similaritate al lui Morisita 38 :2
- Page 67 and 68:
spaţiotemporală şi nişa funcţi
- Page 69 and 70:
Figura 2 Schimbări în tiparele de
- Page 71 and 72:
Tabelul 1 Metode utilizate pentru e
- Page 73 and 74:
Tabelul 1 Continuare71
- Page 75 and 76:
Unitatea de măsură este kj m -2 a
- Page 77 and 78:
10 Caracterizarea circuitelor bioge
- Page 79 and 80:
Caseta 1 Protocol de lucru pentru d
- Page 81 and 82:
special toamna) şi descompunerea s
- Page 83 and 84:
• prin modificare complexelor de
- Page 85 and 86:
• sunt buni indicatori ai efectel
- Page 87 and 88:
chironomidef) Temperatură -eliber
- Page 89 and 90:
ambele probe.Tabelul 1 Valori de to
- Page 91 and 92:
Figura 2 Stânga Relaţia dintre ni
- Page 93 and 94:
Lecturi suplimentare recomandate st
- Page 95 and 96:
deteriorare a unui sistem ecologic,
- Page 97 and 98:
valorii componentelor capitalului n
- Page 99 and 100:
• sursa transmite mesajul folosin
- Page 101 and 102:
precum şi la cei care au ajutat pr
- Page 103 and 104:
partea a doua informaţia nouă. Ci
- Page 105 and 106:
14 Influenţarea deciziilor cu priv
- Page 107 and 108:
Bibliografie1. Adamescu, M., A. Vă
- Page 109 and 110:
49. Maltby, E. (ed.), 1998, Functio
- Page 111 and 112: Rolul (eng. “role”, fr. “fonc
- Page 113 and 114: 3 Existenţa resurselor externe nec
- Page 115 and 116: Anexa 2 Caracteristici generale ale
- Page 117 and 118: fie aplicat într-o limbă pe care
- Page 119 and 120: Tabelul 1 Structura matricii cadrul
- Page 121 and 122: ezultatele proiectului. După cum v
- Page 123 and 124: Dificultăţile întâmpinate în u
- Page 125 and 126: Dunare (Vadineanu si colab, 2000c),
- Page 127 and 128: pentru integrarea in consortii euro
- Page 129 and 130: perioadele de golire lenta, pe dura
- Page 131 and 132: ipoteza ca patru tipuri de sol vor
- Page 133 and 134: Nu in ultimul rand, cunoasterea obt
- Page 135 and 136: Anexa 5 Tehnici specifice populaţi
- Page 137 and 138: Tabelul 1 (continuare)MetodăAlţic
- Page 139 and 140: Depozitarea temporară a nevertebra
- Page 141 and 142: nou cu atenţie pentru a se găsi e
- Page 143 and 144: pe pajişti, unde pot fi uşor expu
- Page 145 and 146: de indivizi din proba totală, înd
- Page 147 and 148: materialului poate reprezenta o pro
- Page 149 and 150: Prelevarea de probe pe această cal
- Page 151 and 152: apă, şi apoi să scufunde rapid r
- Page 153 and 154: albă sau neagră.O metodă mai raf
- Page 155 and 156: Observarea directă (vezi metoda ur
- Page 157 and 158: mare sensibilitate a operatorilor
- Page 159 and 160: Prinderea cu undiţa cu cârligPeş
- Page 161: concentrează peştii către sector
- Page 165 and 166: Unele metode pot fi distructive pen
- Page 167 and 168: capturate, sau în cazul unei captu
- Page 169 and 170: Tabelul 4 Folosirea de metode difer
- Page 171 and 172: perturbatatoare decât cele având
- Page 173 and 174: Tabelul 2 Rezultatele prelevărilor
- Page 175 and 176: Tabelul 3 Rezultatele prelevărilor
- Page 177 and 178: Rata dedenitrificarengN/gs.u./hazot
- Page 179 and 180: Rata dedenitrificarengN/gs.u./hazot
- Page 181 and 182: Tabelul 1 Parametrii fizico-chimici
- Page 183 and 184: Tabelul 3 Densitatea unor familii d
- Page 185 and 186: Anexa 9 Analiza critică a literatu
- Page 187 and 188: cele de elaborare si implementare a
- Page 189 and 190: • cum anume se elaborează un pro
- Page 191: 26 Evaluarea economică a sistemelo