Lucrări practice de ecologie - CESEC

special toamna) şi descompunerea sa ulterioară; creşterea micorizelor (cu un maxim laînceputul primăverii) şi descompunerea lor ulterioară; creşterea ciupercilor (cu un maxim întimpul iernii) şi descompunerea lor ulterioară. Toate aceste valori au fost obţinute princercetări pe termen lung (multianuale) ale variaţiei biomasei fiecărei componente de-a lungulanului. În cazul acestui ecosistem fixarea azotulu este neglijabilă, iar percolarea azotului înpânza freatică de asemenea, ceea ce înseamnă că din punct de vedere practic putem considerasistemul ca fiind închis.Tabelul 1 Biomasa compartimentelor, fluxurile de biomasă care le traversează şi concentraţiilemedii de azot într-o pădure matură de conifere.Biomasa (kg ha -1 ) Fluxuri care traverseazăcompartimentul(kg ha -1 )Părţi aeriene 260000 3200 0,16Rădăcini 49000 0 0,08Micorize 25000 14600 0,62Stratul de litieră 19000 3000 0,47Ciuperci 23000 9200 0,8Materia organică din sol 450000 nedeterminat 1,7Conţinutul de azot(%)1a Calculaţi cantitatea de azot stocată în fiecare dintre compartiementele ecosistemului. Undese află cea mai mare parte din azot.1b Estimaţi cantitatea de azot care traversează fiecare dintre compartimentele ecosistemului.Ce presupoziţii aţi folosit. Sunt ele justificate ?2 Folosiţi rezultatele de la punctul 1 pentru a caracteriza cât mai complet posibil circuitulazotului în pădure. Care este cea mai importantă componentă a acestui circuit al azotului ?Lecturi suplimentare recomandate studenţilor• Sala, O.E., R.B. Jackson, H.A. Mooney, R.W. Howarth (eds.), 2000, Methods in EcosystemScience, Springer, NY.Cartea include o sinteză a celor mai noi metode de caracterizare a circuitelor biogeochimice, cuprecizarea avantajelor şi dezavantajelor79