(bogăţia specifică) cu caracteristicile morfo-hidrologice ale UHGM. Are vreo influenţă asuprabogăţiei specifice faptul că cele două grinduri sunt împădurite ?Scrieţi o comunicare ştiinţifică pe baza acestor date şi a felului cum le-aţi prelucrat şiinterpretat. Utilizaţi ca îndrumar <strong>de</strong> elaborare a comunicării capitolul <strong>de</strong>spre scriereaarticolelor ştiinţifice.Figura 1 Grafic tridimensional al complexului <strong>de</strong> ecosisteme din Insula Mică a Brăilei şilocalizarea ecosistemelor investigate (după Iordache 2003). Legendă: C – braţ secundar al Dunării;cifrele din dreapta indică distanţa în metri in raport cu un punct arbitrar <strong>de</strong> referinţă; culorile indică o inundabilitatetot mai scăzută, <strong>de</strong> la albastru închis (inundat între 365.2 şi 358.6 zile/an, altitudine între 184 şi 254 cm), la albastru<strong>de</strong>schis (inundat între 358.6 şi 276.4 zile/an, altitudine între 254 şi 324 cm), bleu (inundat între 276.4 şi 222.8zile/an, altitudine între 324 şi 394 cm), roşu (inundat între 222.8 şi 169.4 zile/an, altitudine între 394 şi 464 cm),galben (inundat între 169.4 şi 111.2 zile/an, altitudine între 464 şi 534 cm), ver<strong>de</strong> (inundat între 58 şi 10.4 zile/an,altitudine între 604 şi 674 cm) şi kaki (inundat între 58 şi 10.4 zile/an, altitudine între 604 şi 674 cm).Lecturi suplimentare recomandate stu<strong>de</strong>nţilor• Krebs, J. C., 1999, Ecological methodology, Addison Wesley Longman, Inc, capitolele 4-6Lucrarea tratează în <strong>de</strong>taliul probleme specifice meto<strong>de</strong>i cuadratelor, meto<strong>de</strong>i distanţelor şievaluării tipului <strong>de</strong> distribuţie spaţială. Foarte matematizată, ca pentru profesionişti.• Borza, A., N. Boşcaiu, 1965, Introducere în studiul covorului vegetal, Edit. Acad. RPR,BucureştiLucrare clasică, <strong>de</strong> referinţă pentru caracterizare structurii covorului vegetal. Perspectiva estefitogeografică. Foarte utilă în special pentru metoda estimărilor vizuale şi pentru a înţelegeistoricul domeniului.• Cristea, V., D. Gafta, F. Pedrotti, 2004, Fitosociologie, Presa Universitară Clujeană, ClujNapocaCea mai recentă lucrare românească <strong>de</strong> fitosociologie. Recomandabilă celor care intenţionează săse specializeze în ecologia plantelor.• Rîşnoveanu, G., 1999, Meto<strong>de</strong> şi tehnici în ecologia populaţiei, Ed. Universităţii dinBucureşti, BucureştiLucrarea are un capitol <strong>de</strong>dicat caracterizării distribuţiei spaţiale a organismelor şi este uşoraccesibilă.52
• Kent, M., P. Coker, 1998, Vegetation <strong>de</strong>scription and analyses – a practical approach, JohnWilley & Sons, ChicesterExcelentă lucrare <strong>de</strong> ecologia plantelor cu numeroase studii <strong>de</strong> caz. Informativă mai ales pentrumetoda estimărilor vizuale şi a cuadratelor cu cadru şi punctiforme. Cea mai mare parte a cărţiieste <strong>de</strong>dicată meto<strong>de</strong>lor specifice <strong>de</strong> prelucrare a datelor.Tabelul 6.2 Biomasa plantelor (pe m 2 ) în complexul <strong>de</strong> ecosisteme studiat în Insula Mică aBrăilei. Legendă: ierburi (T - therophyta, Ht - hemyterophyta, G - geophyta, H -hemycryptophyta, Ch - chamaephyta), arbuşti (nPh - nanophanerophyta), arbori (MPh -megaphanerophyta). Alte informaţii cu privire la arbori sunt furnizate în textul problemei. Datedupă Sârbu şi Cristofor (1997) şi Cristofor şi colab. (1997).I1 I2 I3 I4Forma Nume iun.96 iul.96 iun.96 iul.96 iun.96 iul.96 iun.96 iul.96T Amaranthus lividus L. (1753) 0,017 0,022 0,978 0,011T Amaranthus retroflexus L. (1753) 0,078Ht Arctium lappa L. (1753) 10,444 33,444H Artemisia vulgaris L. (1753) 0,012 0,012T Atriplex tatarica L. (1753) 2,333T Bi<strong>de</strong>ns frondosa L. (1753) 8,333 124,247 6,211 69,444 173,321T Bi<strong>de</strong>ns tripartita L. (1753) 0,211T Bi<strong>de</strong>ns vulgata Greene (1899) 11,222G Butomus umbellatus L. (1753) 7,531T Cuscuta campestris Yuncker (1932) 2,333G Cynodon dactylon (L.) Pers. (1805) 2,300T Cyperus michelianus (L.) Link subsp. michelianus (1827) 1,844 1,580T Echinochloa crus-galli (L.) Beauv. (1812) 3,211 4,489 36,522G Elymus repens (L.) Gould (1947) 2,148 4,133 3,067 1,000G Equisetum palustre L. (1753) 0,247 0,222 0,033 6,860 3,378 1,567H Lolium perenne L. (1753) 1,333H Lycopus europaeus L. (1753) 1,222 3,400 4,556 14,078H Lythrum salicaria L. (1753) 13,333 3,778H Mentha aquatica L. (1753) 1,889H Mentha longifolia (L.) Hudson (1762) 0,800 0,111 1,300 2,556H Nasturtium officinale R.Br. (1812) 0,011G Petasites spurius (Retz) Reichenb (1831) 2,500H Plantago majo r L. (1753) 2,000T Polygonum aviculare L. (1753) 0,133T Polygonum hydropiper L. (1753) 0,233 35,211 6,733 8,944T Polygonum mite Schrank (1789) 0,778 0,133MPh Populus sp. (plantule) 0,011H Rorippa amphibia (L.) Besser (1822) 7,233 3,556T Rorippa islandica (Oe<strong>de</strong>r) Borbas (1900) 1,333H Rorippa sylvestris (L.) Besser (1822) 0,578 1,667 2,467nPh Rubus caesius L. (1753) 15,333H Rumex conglomeratus Murray (1770) 14,667H Rumex crispus L. (1753) 1,222 2,444H Rumex sanguineus L. (1753) 2,089MPh Salix sp. (plantule) 0,030 2,044 1,167G Scirpus maritimus L. subsp. maritimus (1753) 0,322 0,344H Scutellaria galericulata L. (1753) 2,222 12,111H Sedum acre L. (1753) 2,667 0,011Ch Solanum dulcamara L. (1753) 4,778 13,111 1,778T Solanum nigrum L. (1753) 0,333T Sonchus asper (L.) Hill (1769) 0,067 0,244H Urtica dioica L. (1753) 0,433 0,333T Xanthium strumarium L. subsp. italicum (Moretti) D.Love (1976) 4,000 42,033 1,889 48,089 34,111 92,53353
- Page 1 and 2:
Virgil IordacheLucrări practice de
- Page 3: IntroducereScopul şi contextul man
- Page 6 and 7: protest de amploare fără să aib
- Page 8 and 9: evizuirii cunoştinţelor acumulate
- Page 10 and 11: Tabelul 1.4 Etape suplimentare a c
- Page 12 and 13: • Lomborg, B., 2001, The Skeptica
- Page 14 and 15: Totuşi cunoaşterea disponibilă
- Page 16 and 17: managementul ciclului de proiect ş
- Page 18 and 19: 3 Delimitarea unităţilor hidrogeo
- Page 20 and 21: Dacă putem obţine şi fotografii
- Page 22 and 23: nÎn figura 2 sunt prezentate imagi
- Page 24 and 25: Fişa 1Numele cercetătorului _____
- Page 26 and 27: Fişa 3 Exemplarul ___Numele cercet
- Page 28 and 29: puţin probabil să se mai suprapun
- Page 30 and 31: determinate de ritmul şi intensita
- Page 32 and 33: mediul înconjurător, după ce ele
- Page 34 and 35: subterană ? Imaginaţi o metodă d
- Page 36 and 37: exemplu în cazul nevertebratelor d
- Page 38 and 39: nemarcate găsite în ziua 3 avem u
- Page 41 and 42: Cum se poate face prelevarea probel
- Page 43 and 44: luăm proba, atunci este evident c
- Page 45 and 46: Figura 7 Modalităţi alternative d
- Page 47 and 48: 6 Metode pentru determinarea unor p
- Page 49 and 50: Principalul avantaj al cuadratelor
- Page 51 and 52: de aceea este recomandabilă prelev
- Page 53: datele obţinute calculaţi densita
- Page 57 and 58: organizare spaţio-temporală a pro
- Page 59 and 60: • Datele din tabelul 1 indică fa
- Page 61 and 62: Lecturi suplimentare recomandate st
- Page 63 and 64: caracterizăm mărimea tuturor popu
- Page 65 and 66: similaritate al lui Morisita 38 :2
- Page 67 and 68: spaţiotemporală şi nişa funcţi
- Page 69 and 70: Figura 2 Schimbări în tiparele de
- Page 71 and 72: Tabelul 1 Metode utilizate pentru e
- Page 73 and 74: Tabelul 1 Continuare71
- Page 75 and 76: Unitatea de măsură este kj m -2 a
- Page 77 and 78: 10 Caracterizarea circuitelor bioge
- Page 79 and 80: Caseta 1 Protocol de lucru pentru d
- Page 81 and 82: special toamna) şi descompunerea s
- Page 83 and 84: • prin modificare complexelor de
- Page 85 and 86: • sunt buni indicatori ai efectel
- Page 87 and 88: chironomidef) Temperatură -eliber
- Page 89 and 90: ambele probe.Tabelul 1 Valori de to
- Page 91 and 92: Figura 2 Stânga Relaţia dintre ni
- Page 93 and 94: Lecturi suplimentare recomandate st
- Page 95 and 96: deteriorare a unui sistem ecologic,
- Page 97 and 98: valorii componentelor capitalului n
- Page 99 and 100: • sursa transmite mesajul folosin
- Page 101 and 102: precum şi la cei care au ajutat pr
- Page 103 and 104: partea a doua informaţia nouă. Ci
- Page 105 and 106:
14 Influenţarea deciziilor cu priv
- Page 107 and 108:
Bibliografie1. Adamescu, M., A. Vă
- Page 109 and 110:
49. Maltby, E. (ed.), 1998, Functio
- Page 111 and 112:
Rolul (eng. “role”, fr. “fonc
- Page 113 and 114:
3 Existenţa resurselor externe nec
- Page 115 and 116:
Anexa 2 Caracteristici generale ale
- Page 117 and 118:
fie aplicat într-o limbă pe care
- Page 119 and 120:
Tabelul 1 Structura matricii cadrul
- Page 121 and 122:
ezultatele proiectului. După cum v
- Page 123 and 124:
Dificultăţile întâmpinate în u
- Page 125 and 126:
Dunare (Vadineanu si colab, 2000c),
- Page 127 and 128:
pentru integrarea in consortii euro
- Page 129 and 130:
perioadele de golire lenta, pe dura
- Page 131 and 132:
ipoteza ca patru tipuri de sol vor
- Page 133 and 134:
Nu in ultimul rand, cunoasterea obt
- Page 135 and 136:
Anexa 5 Tehnici specifice populaţi
- Page 137 and 138:
Tabelul 1 (continuare)MetodăAlţic
- Page 139 and 140:
Depozitarea temporară a nevertebra
- Page 141 and 142:
nou cu atenţie pentru a se găsi e
- Page 143 and 144:
pe pajişti, unde pot fi uşor expu
- Page 145 and 146:
de indivizi din proba totală, înd
- Page 147 and 148:
materialului poate reprezenta o pro
- Page 149 and 150:
Prelevarea de probe pe această cal
- Page 151 and 152:
apă, şi apoi să scufunde rapid r
- Page 153 and 154:
albă sau neagră.O metodă mai raf
- Page 155 and 156:
Observarea directă (vezi metoda ur
- Page 157 and 158:
mare sensibilitate a operatorilor
- Page 159 and 160:
Prinderea cu undiţa cu cârligPeş
- Page 161 and 162:
concentrează peştii către sector
- Page 163 and 164:
Estimarea pe cale vizuală este fă
- Page 165 and 166:
Unele metode pot fi distructive pen
- Page 167 and 168:
capturate, sau în cazul unei captu
- Page 169 and 170:
Tabelul 4 Folosirea de metode difer
- Page 171 and 172:
perturbatatoare decât cele având
- Page 173 and 174:
Tabelul 2 Rezultatele prelevărilor
- Page 175 and 176:
Tabelul 3 Rezultatele prelevărilor
- Page 177 and 178:
Rata dedenitrificarengN/gs.u./hazot
- Page 179 and 180:
Rata dedenitrificarengN/gs.u./hazot
- Page 181 and 182:
Tabelul 1 Parametrii fizico-chimici
- Page 183 and 184:
Tabelul 3 Densitatea unor familii d
- Page 185 and 186:
Anexa 9 Analiza critică a literatu
- Page 187 and 188:
cele de elaborare si implementare a
- Page 189 and 190:
• cum anume se elaborează un pro
- Page 191:
26 Evaluarea economică a sistemelo