DistorsiuniMetoda este nesigură în privinţa speciilor care nu pot fi uşor dislocate şi care nu zboară când sunt <strong>de</strong>ranjate.Folosirea fileului entomologicAplicabila nevertebrate din vegetaţia joasă.DescriereAceastă metodă implică trecerea unui fileu entomologic prin vegetaţie, folosind mişcări <strong>de</strong> cosire. Plasatrebuie să fie prevăzută cu un cadru întărit. Plasele rotun<strong>de</strong> sau făcute din bannere nu sunt potrivite. După efectuareaunei serii <strong>de</strong> mişcări <strong>de</strong> măturare, nevertebratele capturate în plasă pot fi <strong>de</strong>terminate să se <strong>de</strong>plaseze către capătulapropiat al plasei, prin apropierea acesteia <strong>de</strong> lumină. În cazul căutării unor anumite grupe sau specii <strong>de</strong>nevertebrate, acestea pot fi aspirate. În cazul când toate componentele capturii sunt necesare, conţinutul fileuluientomologic este răsturnat într-un flacon cu soluţie cu efect letal.Avantaje şi <strong>de</strong>zavantajeFolosirea fileului entomologic este o metodă rapidă, cu cost scăzut şi eficace <strong>de</strong> colectare a unui marenumăr <strong>de</strong> nevertebrate, ceea ce o face a<strong>de</strong>cvată pentru scopuri <strong>de</strong> supraveghere a unui anumit teritoriu. Totuşi,această ehnică nu poate fi folosită n cazul în care vegetaţia este umedă şi nu este eficientă în petice <strong>de</strong> vegetaţie maijoase <strong>de</strong> 15 cm, sau care au fost culcate <strong>de</strong> către vânt, ploaie sau călcate în picioare. Prezintă o valoare mai scăzutăîn cazul în care obiectivul este efectuarea <strong>de</strong> comparaţii, datorită variaţiilor în eficienţă cauzate <strong>de</strong> diferitele patternuri<strong>de</strong> vegetaţie. Captura astfel realizată poate fi influenţată <strong>de</strong> către viteza, adâncimea şi unghiul la care fileul este<strong>de</strong>plasat prin masa vegetală. De exemplu, multe diptere pot reuşi să evite o plasă care este <strong>de</strong>plasată cu viteză mairedusă, dar nu vor scăpa în cazul unor mişcări mai rapi<strong>de</strong>. În concluzie, pentru a putea face comparaţiii eficiente,modul <strong>de</strong> efectuare al acestei meto<strong>de</strong> trebuie standardizat, iar probele preluate <strong>de</strong> către o singură persoană. O caleuşoară <strong>de</strong> standardizare este ca fiecare probă să fie culeasă printr-o serie <strong>de</strong> mişcări <strong>de</strong> aproximativ 1 metru lungime,efectuate odată cu fiecare pas făcut într-o <strong>de</strong>plasare cu viteză obişnuită prin vegetaţie.DistorsiuniAceastă metodă tin<strong>de</strong> să producă subestimări ale numărului <strong>de</strong> nevertebrate care sunt strâns ataşate <strong>de</strong>vegetaţie (<strong>de</strong> exemplu larvele <strong>de</strong> Lepidoptere) şi <strong>de</strong> asemenea care pot realiza acţiuni <strong>de</strong> evadare, precum saltul cătresol sau zborul (ortopterele, respectiv dipterele).Colectarea <strong>de</strong> probe prin absorbţieAplicabilă nevertebratelor din vegetaţia joasă.DescrierePrelevarea <strong>de</strong> probe prin sucţiune presupune aspirarea acestora dintr-o suprafaţă acoperită cu vegetaţie <strong>de</strong>jainvestigată într-o plasă. Cel mai comun aparat <strong>de</strong>stinat acestui scop este un aparat <strong>de</strong> dimensiuni mari, care poate fipurtat pe spatele unei persoane. Un alt aparat poate fi realizat prin transformarea unui aparat <strong>de</strong> aspirat <strong>de</strong>stinatiniţial în<strong>de</strong>părtării frunzişului căzut. Acest din urmă tip are o putere comparabilă, şi în unele cazuri mai mare, <strong>de</strong>câtaspiratoarele portabile. Ele sunt disponibile în unle magazine pentru grădinărit. Aceste unelte sunt mai bune <strong>de</strong>câtmaşinile în doi timpi.Există două meto<strong>de</strong> <strong>de</strong> a monitoriza nevertebratele prin utilizarea acestor aparate: ţeava colectoare aaparatului poate fi aşezată vertical în masa vegetală şi menţinută în locul respectiv o durată standard <strong>de</strong> timp (<strong>de</strong>exemplu 10 secun<strong>de</strong>) pentru a aspira nevertebratele dintr-o zonă <strong>de</strong> vegetaţie <strong>de</strong> o suprafaţă comparabilă cu a ţeviiaparatului (multe prelevatoare culeg şi nevertebrate din afara suprafeţei menţionate, în<strong>de</strong>osebi dacăsunt mişcate însus sau în jos). Această operaţiune poate fi repetată <strong>de</strong> un număr <strong>de</strong> ori. Este necesară oprirea funcţionăriiprelevatorului între diferitele arii afectate sucţiunii, pentru a nu permite evadarea unor organisme <strong>de</strong>ja capturate. Cao alternativă, o suprafaţă <strong>de</strong> vegetaţie <strong>de</strong>ja investigată poate fi stabilită şi îngrădită, iar tubul colector utilizat pentrucolectarea <strong>de</strong> nevertebrate la intervale regulate <strong>de</strong> timp. În general, aparatul care prezintă o ţeavă colectoare cudiametrul mai mare <strong>de</strong> 10-15 cm în diametru este mai a<strong>de</strong>cvată pentru prima metodă, în vreme ce cele care prezintăţevi mai reduse ca dimensiuni sunt mai potrivite pentru a doua metodă.După ce proba a fost luată, plasa în care sunt prezente nevertebratele trebuie să fie închisă şi plasată într-unvas <strong>de</strong> ucis, iar conţinutul vasului respectiv scos şi păstrat. Deoarece plasa va conţine inevitabil şi mari cantităţi <strong>de</strong>resturi <strong>de</strong> plante aspirate odată cu nevertebratele, conţinutul plasei <strong>de</strong> colectare trebuie sortat, eventual în apă şi/sauprin flotaţie.Avantaje şi <strong>de</strong>zavantaje150
Prelevarea <strong>de</strong> probe pe această cale este eficientă doar într-o pătură <strong>de</strong>vegetaţie mai puţin înaltă <strong>de</strong> 15 cm,care nu a fost culcată <strong>de</strong> către vânt, ploaie sau călcată în picioare. Ca şi în cazul meto<strong>de</strong>i bazate pe fileulentomologic, nu poate fi folosită în cazul unei vegetaţii ume<strong>de</strong>. Metoda colectează mai puţine organisme în unitatea<strong>de</strong> timp şi în teren <strong>de</strong>cât metoda anterioară. Totuşi, <strong>de</strong>şi eficienţa extracţiei variază într-o anumită măsură în diferitepatternuri ale vegetaţiei, aceasta reprezintă o problemă mai puţin stringentă <strong>de</strong>cât în cazul meto<strong>de</strong>i anteriormenţionate. În concluzie, prelevarea prin aspirare poate fi <strong>de</strong>seori o opţiune preferabilă pentru monitorizareanevertebratrelor în vegetaţia joasă, în timp ce "cosirea" cu fileul entomologic reprezintă doar o corectură/verificare ameto<strong>de</strong>i sucţionale.Prelevatoarele prin aspirare pot fi grele iar transportul lor, obositor pe distanţe lungi, necesitând orealimentare cu combustibil (amestec <strong>de</strong> gaz şi petrol) la intervale <strong>de</strong>se <strong>de</strong> timp. Deoarece sunt dispozitive mecanice,sunt vulnerabile prin spargere. În special prelevatoarele modificate, precum cel prezentat în Fig.4.9. suntsusceptibile <strong>de</strong> blocare a carburatorului cu resturi provenite din rezervorul <strong>de</strong> petrol. Din acest motiv, esteimportantă folosirea unei pâlnii prevăzute cu un filtru fin în scopul realimentării rezervorului. De asemenea, acesteaparate pot fi costisitoare.DistorsiuniAceastă metodă duce la recoltări sărace în nevertebrate cu dimensiuni mai mari <strong>de</strong> 3mm, care pot să seadăpostească (<strong>de</strong> exemplu, păìanjenii care vânează) sau care sunt puternic ataşate <strong>de</strong> vegetaţie, cum este cazul cularvele <strong>de</strong> lepidoptere. Ele pot probabil să subevalueze şi specuii care trăìesc la nivele foarte joase în vegetaţie,precum şi speciile care pot realiza acţiuni <strong>de</strong> evadare, atunci când percep zgomotul apropierii prelevatorului.Plase pentru bălţi şi plase <strong>de</strong> dragareÎn<strong>de</strong>osebi pentru nevertebrate nectonice şi zooplancton, precum şi acelea care se odihnesc pe suprafaţa substratului.DescrierePlasele pentru bălţi pot fi folosite ca o metodă rapidă <strong>de</strong> prin<strong>de</strong>re a unui mare număr <strong>de</strong> nevertebrateacvatice. În cazul monitorizării nevertebratelor, este o i<strong>de</strong>e bună testarea unui număr cât mai mare <strong>de</strong> tehnici:<strong>de</strong>plasarea plasei în formă <strong>de</strong> "opt" la un nivel aflat chiar <strong>de</strong>asupra fundului apei, astfel încât organismelenevertebrate aflate pe substrat (<strong>de</strong> exemplu, heteroptere acvatice, sau larvele acvatice ale altor insecte) sunt răscoliteşi capturate pe măsură ce se <strong>de</strong>plasează prin înnot, presând marginea plasei pe pietrele acoperite <strong>de</strong> muşchi în vedreacapturării <strong>de</strong> nimfe puternic ancorate, şi <strong>de</strong>plasarea plasei la diferite adâncimi şi cu diferite viteze atât prin ochiurile<strong>de</strong>schise <strong>de</strong> apă, cât şi prin peticele <strong>de</strong> vegetaţie acvatică. Plasa trebuie răsturnată la sfârşitul <strong>de</strong>plasării prin apă,astfel încât plasa să se <strong>de</strong>plaseze peste cadru, împiedicând astfel materilul biologic să eva<strong>de</strong>ze.După scoaterea plasei din apă, trebuie permisă drenarea iar conţinutul trebuie golit într-o cutie albă (sau peunfilm fotografic) având grijă să se în<strong>de</strong>părteze toate specimenele (unele larve se ataşează foarte strâns).Specimenele pot fi culese prin folosirea unei pipete <strong>de</strong> dimensiuni reduse şi plasate în conteinere pentru <strong>de</strong>pozitaretemporară. Este important ca plasa să fie spălată cu grijă înaintea <strong>de</strong>plasării către următorul amplasament, pentru aevita înregistrări eronate. Filtre <strong>de</strong> ceai <strong>de</strong> dimensiuni mici pot fi utilizate pentru capturarea <strong>de</strong> coleoptere şiheteroptere acvative.Prelevarea prin folosirea plaselor poate fi standardizată în scopul comparării numărului nevertebratelorcapturate fie în locuri diferite, fie la momente diferite, prin efectuarea unui număr stabilit <strong>de</strong> prelevări <strong>de</strong> lungimei<strong>de</strong>ntică, sau prin prelevarea <strong>de</strong> probe pentru o anumită perioadă <strong>de</strong> timp. O cale uşoară <strong>de</strong> a măsura lungimea uneiutilizări a plasei este <strong>de</strong> a marca două puncte în apă prin folisrea <strong>de</strong> trestii ca marcaje, şi apoim să se tragă plasa la oviteză constantă între acestea. În cazul substratelor foarte moi, cu apă mai puţin adâncă <strong>de</strong> 2 metri, se pot folosiplase <strong>de</strong> mână pentru colectarea <strong>de</strong> probe bentonice. Dimensiunile probelor pot fi stardardizate prin agitareabentosului şi prelevarea unei subprobe, <strong>de</strong> dimensiun i mai mici din acesta.Se pot folosi două plase <strong>de</strong> către personalul aflat în bărci pentru a realiza estimări cantitagtive alezooplanctonului în apă <strong>de</strong>schisă. A fost folosit un mare număr <strong>de</strong> variante, cel menţionat în figura 3.5 fiind unexemplu. Variaţiile echipamentului standard includ adăugarea <strong>de</strong> înnotătoare pentru stabilizarea plasei, o "bară <strong>de</strong>pliere " pentru menţinerea sticlei <strong>de</strong> colectare la distanţă <strong>de</strong> cadrul plasei pentru a ţine plasa tensionată, precum şiadăugarea unui aparat <strong>de</strong> măsură pentru flux, care va măsura distanţa pe luingul căreia plasa a fost <strong>de</strong>plastă. Esteimportant ca <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rea plasei să die menţinută perpendiculară pe suprafaţa fuxului <strong>de</strong> apă, astfel încât să se reducăturbulenţa şi să rămână aceeaşi valoare a dimensiunii <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rii plasei la fiecare probă.Odată ce o prelevare a fost încheiată, conţinutulsticlei colectoare este golit într-un conteiner, astfel încâtzooplanctonul lipit în interiorul plasei să fie spălat prin turnarea <strong>de</strong> paă către exteriorul plasei. Aceasta poate lua untimp în<strong>de</strong>lungat. Cea mai bună cale <strong>de</strong> sortare a zooplanctonului este <strong>de</strong> subdivizare a probelor din conteiner. Acestlucru se poate realiza cel mai uşor prin agitarea uşoară a apei, astfel încât nevertebratele prezente în apă să fiedispersate cât <strong>de</strong> uniform este posibil, această operaţiune fiind urmată <strong>de</strong> eliminarea unor volume <strong>de</strong> apă stabilite înprealabil. Nevertebratele din aceste subdiviziuni ale probei iniţialepot fi ulterior numărate şi i<strong>de</strong>ntificate prin151
- Page 1 and 2:
Virgil IordacheLucrări practice de
- Page 3:
IntroducereScopul şi contextul man
- Page 6 and 7:
protest de amploare fără să aib
- Page 8 and 9:
evizuirii cunoştinţelor acumulate
- Page 10 and 11:
Tabelul 1.4 Etape suplimentare a c
- Page 12 and 13:
• Lomborg, B., 2001, The Skeptica
- Page 14 and 15:
Totuşi cunoaşterea disponibilă
- Page 16 and 17:
managementul ciclului de proiect ş
- Page 18 and 19:
3 Delimitarea unităţilor hidrogeo
- Page 20 and 21:
Dacă putem obţine şi fotografii
- Page 22 and 23:
nÎn figura 2 sunt prezentate imagi
- Page 24 and 25:
Fişa 1Numele cercetătorului _____
- Page 26 and 27:
Fişa 3 Exemplarul ___Numele cercet
- Page 28 and 29:
puţin probabil să se mai suprapun
- Page 30 and 31:
determinate de ritmul şi intensita
- Page 32 and 33:
mediul înconjurător, după ce ele
- Page 34 and 35:
subterană ? Imaginaţi o metodă d
- Page 36 and 37:
exemplu în cazul nevertebratelor d
- Page 38 and 39:
nemarcate găsite în ziua 3 avem u
- Page 41 and 42:
Cum se poate face prelevarea probel
- Page 43 and 44:
luăm proba, atunci este evident c
- Page 45 and 46:
Figura 7 Modalităţi alternative d
- Page 47 and 48:
6 Metode pentru determinarea unor p
- Page 49 and 50:
Principalul avantaj al cuadratelor
- Page 51 and 52:
de aceea este recomandabilă prelev
- Page 53 and 54:
datele obţinute calculaţi densita
- Page 55 and 56:
• Kent, M., P. Coker, 1998, Veget
- Page 57 and 58:
organizare spaţio-temporală a pro
- Page 59 and 60:
• Datele din tabelul 1 indică fa
- Page 61 and 62:
Lecturi suplimentare recomandate st
- Page 63 and 64:
caracterizăm mărimea tuturor popu
- Page 65 and 66:
similaritate al lui Morisita 38 :2
- Page 67 and 68:
spaţiotemporală şi nişa funcţi
- Page 69 and 70:
Figura 2 Schimbări în tiparele de
- Page 71 and 72:
Tabelul 1 Metode utilizate pentru e
- Page 73 and 74:
Tabelul 1 Continuare71
- Page 75 and 76:
Unitatea de măsură este kj m -2 a
- Page 77 and 78:
10 Caracterizarea circuitelor bioge
- Page 79 and 80:
Caseta 1 Protocol de lucru pentru d
- Page 81 and 82:
special toamna) şi descompunerea s
- Page 83 and 84:
• prin modificare complexelor de
- Page 85 and 86:
• sunt buni indicatori ai efectel
- Page 87 and 88:
chironomidef) Temperatură -eliber
- Page 89 and 90:
ambele probe.Tabelul 1 Valori de to
- Page 91 and 92:
Figura 2 Stânga Relaţia dintre ni
- Page 93 and 94:
Lecturi suplimentare recomandate st
- Page 95 and 96:
deteriorare a unui sistem ecologic,
- Page 97 and 98: valorii componentelor capitalului n
- Page 99 and 100: • sursa transmite mesajul folosin
- Page 101 and 102: precum şi la cei care au ajutat pr
- Page 103 and 104: partea a doua informaţia nouă. Ci
- Page 105 and 106: 14 Influenţarea deciziilor cu priv
- Page 107 and 108: Bibliografie1. Adamescu, M., A. Vă
- Page 109 and 110: 49. Maltby, E. (ed.), 1998, Functio
- Page 111 and 112: Rolul (eng. “role”, fr. “fonc
- Page 113 and 114: 3 Existenţa resurselor externe nec
- Page 115 and 116: Anexa 2 Caracteristici generale ale
- Page 117 and 118: fie aplicat într-o limbă pe care
- Page 119 and 120: Tabelul 1 Structura matricii cadrul
- Page 121 and 122: ezultatele proiectului. După cum v
- Page 123 and 124: Dificultăţile întâmpinate în u
- Page 125 and 126: Dunare (Vadineanu si colab, 2000c),
- Page 127 and 128: pentru integrarea in consortii euro
- Page 129 and 130: perioadele de golire lenta, pe dura
- Page 131 and 132: ipoteza ca patru tipuri de sol vor
- Page 133 and 134: Nu in ultimul rand, cunoasterea obt
- Page 135 and 136: Anexa 5 Tehnici specifice populaţi
- Page 137 and 138: Tabelul 1 (continuare)MetodăAlţic
- Page 139 and 140: Depozitarea temporară a nevertebra
- Page 141 and 142: nou cu atenţie pentru a se găsi e
- Page 143 and 144: pe pajişti, unde pot fi uşor expu
- Page 145 and 146: de indivizi din proba totală, înd
- Page 147: materialului poate reprezenta o pro
- Page 151 and 152: apă, şi apoi să scufunde rapid r
- Page 153 and 154: albă sau neagră.O metodă mai raf
- Page 155 and 156: Observarea directă (vezi metoda ur
- Page 157 and 158: mare sensibilitate a operatorilor
- Page 159 and 160: Prinderea cu undiţa cu cârligPeş
- Page 161 and 162: concentrează peştii către sector
- Page 163 and 164: Estimarea pe cale vizuală este fă
- Page 165 and 166: Unele metode pot fi distructive pen
- Page 167 and 168: capturate, sau în cazul unei captu
- Page 169 and 170: Tabelul 4 Folosirea de metode difer
- Page 171 and 172: perturbatatoare decât cele având
- Page 173 and 174: Tabelul 2 Rezultatele prelevărilor
- Page 175 and 176: Tabelul 3 Rezultatele prelevărilor
- Page 177 and 178: Rata dedenitrificarengN/gs.u./hazot
- Page 179 and 180: Rata dedenitrificarengN/gs.u./hazot
- Page 181 and 182: Tabelul 1 Parametrii fizico-chimici
- Page 183 and 184: Tabelul 3 Densitatea unor familii d
- Page 185 and 186: Anexa 9 Analiza critică a literatu
- Page 187 and 188: cele de elaborare si implementare a
- Page 189 and 190: • cum anume se elaborează un pro
- Page 191: 26 Evaluarea economică a sistemelo