supracoapte) sau cu excremente.Avantaje şi <strong>de</strong>zavantajeViespile şi alţi reprezentanţi <strong>de</strong> dimensiuni mari ai ordinului Hymenoptera pot intra în capcane, în<strong>de</strong>osebiîn cele care conţin ca momeli fructe, şi pot uci<strong>de</strong> sau provoca leziuni altor insecte, <strong>de</strong>ja capturate. În<strong>de</strong>osebi înzonele tropicale, furnicile pot <strong>de</strong> asemenea să intre în capcane, un<strong>de</strong> ucid şi iau insectele <strong>de</strong>ja prinse.DistorsiuniCapturile pot fi distorsionate în privinţa dipterelor care sunt atrase <strong>de</strong> anumite momeli, şi pentru care existăo posibilitate însemnată <strong>de</strong> a intra şi rămâne în capcană, fiind influenţată <strong>de</strong> asemenea <strong>de</strong> dinamica activităţiidiferitelor specii. Dipterele <strong>de</strong>ja capturate pot, la rândul lor, constitui surse <strong>de</strong> atracţie pentru alte specii <strong>de</strong> dipre (<strong>de</strong>exmplu, pentru speciile răpitoare din familia Asilidae.Capcane pentru insectele care ies din stadii juvenile aflate în sol sau apăPotrivită în<strong>de</strong>osebi pentru diptere, dar şi pentru efemeroptere şi trichoptere.DescriereCapcanele <strong>de</strong>stinate acestei categorii <strong>de</strong> insecte pot fi folosite în vedrea capturării <strong>de</strong> insecte adulte care iesdin stadiile lor pupale aflate în apă, bentos, sol, lemn putred, etc. Structura comună a tutror acestor capcane esteasemănătoare, constând într-un conteiner care este aşezat <strong>de</strong> o manieră potrivită pe suprafaţa substratului sau a apei,din care ies insectele adulte. Acest conteiner prezintă <strong>de</strong> obicei o <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>re către lumină, aflată la capătul său celmai ridicat, care va avea rolul <strong>de</strong> a direcţiona <strong>de</strong>plasarea insectei. Insectele capturate în capcane lipsite <strong>de</strong> sticlecolectoare pot fi în<strong>de</strong>părtat prin pulverizarea unei soluţii <strong>de</strong> alcool 70% cu un pulverizator <strong>de</strong> grădină, sau prinmenţinerea capcanei în direcţia luminii, şi în<strong>de</strong>părtarea insectelor folosind o pensulă fină muiată în soluţie <strong>de</strong> alcool70%.Acest tip <strong>de</strong> capcane poate furniza estimări absolute sau relative ale numărului <strong>de</strong> insecte care ies din stadiipreadulte, în funcţie <strong>de</strong> eficienţă. În scopul standardizării pier<strong>de</strong>rilor, capcanele trebuie golite la intervale regulate.Avantaje şi <strong>de</strong>zavantajeCapcanele <strong>de</strong> energenţă pentru insectele acvatice pot fi stricate <strong>de</strong> către acţiunea un<strong>de</strong>lor apei, fiind <strong>de</strong>obicei greu <strong>de</strong> utilizat în cazul unui nivel al apei, care prezintă fluctuaţii largi. Capcanele terestre sunt <strong>de</strong>seori preaevi<strong>de</strong>nte şi din acest motiv, pot fi <strong>de</strong>ranjate <strong>de</strong> către trecători.Erori/DistorsiuniLarvele pe cale să iasă pot fi atrase în capcană (datorită condiţilor adăpostite, favorabile ieşirii din stadiulpre-adult care sunt astfel create), ceea ce conduce la o supraestimare a numărului <strong>de</strong> insecte care ies, sau,dimpotrivă, larvele pot respinge capcana (multe larve sunt atrase <strong>de</strong> lumină şi din acest motiv pot ocoli orice umbrăaruncată <strong>de</strong> către capcană), ceea ce conduce la o subestimare. Numărul <strong>de</strong> insecte capturate va <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> d asemenea<strong>de</strong> frecvenţa colectării. Chiar în condiţii foarte favorabile, proporţia insectelor nerecuperate din capcane va creşteproporţional cu timpul în care capcanele sunt neglijate. Pier<strong>de</strong>rea are loc în<strong>de</strong>osebi prin <strong>de</strong>scompunere şi scufundare,precum şi activitatea prădătorilor, şi va creşte odată cu acţiunea valurilor.Colectarea <strong>de</strong> probe <strong>de</strong> solPtrivită pentru nevertebrate din sol <strong>de</strong> talie mare, în<strong>de</strong>osebi râme, larve <strong>de</strong> diptere şi larve <strong>de</strong> coleoptere.DescriereAceastă metodă implică prelevarea <strong>de</strong> probe <strong>de</strong> sol cu un volum cunoscut. Se poate săpa prin folosirea uneilopeţi (o cale rapidă <strong>de</strong> a măsura suprafaţa probelor este <strong>de</strong> a săpa în jurul exteriorului unui pătrat din sârmă), sauprin utilizarea unui prelevator <strong>de</strong> mostre <strong>de</strong> sol, atunci când solul este moale.Majoritatea râmelor şi a nevertebratelor <strong>de</strong> dimensiuni mari, precum larvele <strong>de</strong> diptere şi coleoptere pot fiprelevate prin sfărâmarea solului cu mâna liberă. În ve<strong>de</strong>rea recuperării indivizilor mai greu vizibili, proba poate fitrecută printr-o sită umedă cu ochiuri <strong>de</strong> 2 mm. Proporţia <strong>de</strong> organisme în plus eliminate prin trecerea prin sităumedă <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> natura solului şi <strong>de</strong> dimensiunile şi <strong>de</strong> vizibilitatea nevertebratelor prelevate. În multe cazuri, ceamai eficientă cale este <strong>de</strong> a sorta manual întreaga probă, dar <strong>de</strong> atrece prin sita umedă doar porţiunea din probă careconţine stratul cu rădăcini, care este mai dificil <strong>de</strong> sortat pe cale manuală şi care conţine <strong>de</strong> obicei o mare proporţie146
<strong>de</strong> indivizi din proba totală, în<strong>de</strong>osebi mici specii <strong>de</strong> oligochete, greu vizibile, care trìesc la suprafaţa solului.În ve<strong>de</strong>rea sortării <strong>de</strong> nevertebrate <strong>de</strong> dimensiuni şi mai reduse <strong>de</strong>cât cele menţionate, este necesară sortareaprobelor cu mâna, urmată <strong>de</strong> trecerea printr-o sită umedă, şi în final sortarea prin plutirea în masa apei.Avantaje şi <strong>de</strong>zavantajeÎn generale sortarea probelor săpate furnizează estimări mai <strong>de</strong> încre<strong>de</strong>re ale nuărului <strong>de</strong> oligochete terestreşi a biomasei, în general, <strong>de</strong>cât extragerea chimică, alternativa la această metodă. Totuşi, acţiunea <strong>de</strong> săpare şitransport a unui mare număr <strong>de</strong> probe <strong>de</strong> sol este cronmofagă şi obositoare.DistorsiuniProporţia <strong>de</strong> râme extrase prin folosirea acesteim meto<strong>de</strong> variază în funcţie <strong>de</strong> tipul <strong>de</strong> sol. Râmele mici şicolorate închis sunt sub-capturate, în comparaţie cu folosirea meto<strong>de</strong>i <strong>de</strong> extracţie chimică.Extracţia chimicăAplicabilă la râme şi larve <strong>de</strong> diptere Tipulidae.DescriereSoluţia <strong>de</strong> formal<strong>de</strong>hidă are un efect iritant pentru oligochetele terestre şi pentru larvele <strong>de</strong> Tipulidae, ceeace o face utilă pentru extragerea acestor organisme din sol. Cea mai potrivită este o concentraţei <strong>de</strong> 0,2% a soluţiei<strong>de</strong> formal<strong>de</strong>hidă. Trebuie avută o mare grijă la manipularea acestei substanţe; sunt necesare o mască şi mănuşi <strong>de</strong>protecţie. Soluţia trebuie aplicată uniform, prin folosirea unei stropitori <strong>de</strong> grădină prevăzute cu o sită <strong>de</strong> eliminare apicăturilor, pe o suprafţă <strong>de</strong> 0,5 m 2 , <strong>de</strong> exmplu, astfel încât solul este infiltrat încet <strong>de</strong> către soluţie, fără ca aeasta sămai rămână la suprafaţă. Toate nevertebratele care ies <strong>de</strong>-a lungul unei perioa<strong>de</strong> standard <strong>de</strong> timp (<strong>de</strong> exemplu, în 10minute) trebuie colectate. Trebuie avut grijă să nuse utilizeze o soluţie prea puternică, <strong>de</strong>oarece ar putea să ucidănevertebratele prezente în sol. Nevertebratele extrase din sol trebuie culese (<strong>de</strong> preferinţăprin folosirea unui forceps,<strong>de</strong>oarece prezenţa formal<strong>de</strong>hi<strong>de</strong>i la <strong>de</strong>termină să secrete cantităţi mari <strong>de</strong> mucus) şi spălate rapid în apă curată, astfelîncât să-şi revină.Avantaje şi <strong>de</strong>zavantajeExtracţia pe cale chimică este o metodă rapidă, dar prezintă <strong>de</strong>zavantajul necuantificării suprafeţei soluluiafectat <strong>de</strong> soluţie, în<strong>de</strong>osebi în privinţa adâncimii. Rezultă imposibilitatea calculării <strong>de</strong>nsităţilor <strong>de</strong> nevertebrate pervolum cunoscut <strong>de</strong> sol. Suprafaţa solului afectat <strong>de</strong> substanţele chimice variază în funcţie <strong>de</strong> gradul<strong>de</strong> umiditate alsolului, astfel încât această metodă nu poate fi folosită în scopul comparării <strong>de</strong>nsităţilor <strong>de</strong> nevertebrate în soluri cudiferite gra<strong>de</strong> <strong>de</strong> umiditate.DistorsiuniMetoda este inferioară sortării cu mâna, în cazul extragerii speciilor <strong>de</strong> râme care trec prin perioa<strong>de</strong> <strong>de</strong>diapauză (<strong>de</strong> obicei în perioa<strong>de</strong>le <strong>de</strong> secetă ale anului), <strong>de</strong>oarece în această stare ele nu răspund la soluţia <strong>de</strong>formal<strong>de</strong>hidă.Separarea nevertebratelor din sol, litieră şi din alte tipuri <strong>de</strong> resturiAplicabilă nevertebratelor care trăìesc în sol şi în litierăDescriereTrecerea prin sită poate fi folosită pentru sortarea nevertebratelor prezente în orice tip <strong>de</strong> substrat care poatefi sfărâmat în bucăţi mai mici. Materialul uscat poate fi filtrat prin folosirea unei pânze albe, a unei bucăţi <strong>de</strong> hârtie,sau <strong>de</strong> polietilenă, având <strong>de</strong>asupra o sită cu ochiuri <strong>de</strong> 3-4 mm, sub care este aşezată o sită cu orificii <strong>de</strong> 0,5 mm.Unele nevertebrate precum coleopterele şi pseudoscorpionii rămân nemişcaţi atunci când sunt <strong>de</strong>ranjaţi, astfel încâteste mai bine să se aştepte un timp, înainte <strong>de</strong> a arunca materialul sortat. Este <strong>de</strong> asemenea utilă o lumină puternică,în momentul trecerii prin sită. Aceasta nu are doar rolul <strong>de</strong>a spori vizibilitatea, dar, <strong>de</strong>aorece unele grupe <strong>de</strong>nevertebrate au fototactism negativ, fiind în acelaşi stimulate <strong>de</strong> o sursă <strong>de</strong> căldură, <strong>de</strong>vin mai active în vecinătateaunei lumini puternice, fiind mai uşor <strong>de</strong> <strong>de</strong> găsit.Substratul foarte fin, în<strong>de</strong>osebi cel umed, cum este cazul mâlului sau nisipului din foraje este <strong>de</strong>seori maiuşor <strong>de</strong> sortat prin direcţionarea unui jet <strong>de</strong> apă prin acesta în timpul sortării prin sită, prin folosirea unei ţevi scurtelegate <strong>de</strong> un material a<strong>de</strong>cvat tapării substratului.147
- Page 1 and 2:
Virgil IordacheLucrări practice de
- Page 3:
IntroducereScopul şi contextul man
- Page 6 and 7:
protest de amploare fără să aib
- Page 8 and 9:
evizuirii cunoştinţelor acumulate
- Page 10 and 11:
Tabelul 1.4 Etape suplimentare a c
- Page 12 and 13:
• Lomborg, B., 2001, The Skeptica
- Page 14 and 15:
Totuşi cunoaşterea disponibilă
- Page 16 and 17:
managementul ciclului de proiect ş
- Page 18 and 19:
3 Delimitarea unităţilor hidrogeo
- Page 20 and 21:
Dacă putem obţine şi fotografii
- Page 22 and 23:
nÎn figura 2 sunt prezentate imagi
- Page 24 and 25:
Fişa 1Numele cercetătorului _____
- Page 26 and 27:
Fişa 3 Exemplarul ___Numele cercet
- Page 28 and 29:
puţin probabil să se mai suprapun
- Page 30 and 31:
determinate de ritmul şi intensita
- Page 32 and 33:
mediul înconjurător, după ce ele
- Page 34 and 35:
subterană ? Imaginaţi o metodă d
- Page 36 and 37:
exemplu în cazul nevertebratelor d
- Page 38 and 39:
nemarcate găsite în ziua 3 avem u
- Page 41 and 42:
Cum se poate face prelevarea probel
- Page 43 and 44:
luăm proba, atunci este evident c
- Page 45 and 46:
Figura 7 Modalităţi alternative d
- Page 47 and 48:
6 Metode pentru determinarea unor p
- Page 49 and 50:
Principalul avantaj al cuadratelor
- Page 51 and 52:
de aceea este recomandabilă prelev
- Page 53 and 54:
datele obţinute calculaţi densita
- Page 55 and 56:
• Kent, M., P. Coker, 1998, Veget
- Page 57 and 58:
organizare spaţio-temporală a pro
- Page 59 and 60:
• Datele din tabelul 1 indică fa
- Page 61 and 62:
Lecturi suplimentare recomandate st
- Page 63 and 64:
caracterizăm mărimea tuturor popu
- Page 65 and 66:
similaritate al lui Morisita 38 :2
- Page 67 and 68:
spaţiotemporală şi nişa funcţi
- Page 69 and 70:
Figura 2 Schimbări în tiparele de
- Page 71 and 72:
Tabelul 1 Metode utilizate pentru e
- Page 73 and 74:
Tabelul 1 Continuare71
- Page 75 and 76:
Unitatea de măsură este kj m -2 a
- Page 77 and 78:
10 Caracterizarea circuitelor bioge
- Page 79 and 80:
Caseta 1 Protocol de lucru pentru d
- Page 81 and 82:
special toamna) şi descompunerea s
- Page 83 and 84:
• prin modificare complexelor de
- Page 85 and 86:
• sunt buni indicatori ai efectel
- Page 87 and 88:
chironomidef) Temperatură -eliber
- Page 89 and 90:
ambele probe.Tabelul 1 Valori de to
- Page 91 and 92:
Figura 2 Stânga Relaţia dintre ni
- Page 93 and 94: Lecturi suplimentare recomandate st
- Page 95 and 96: deteriorare a unui sistem ecologic,
- Page 97 and 98: valorii componentelor capitalului n
- Page 99 and 100: • sursa transmite mesajul folosin
- Page 101 and 102: precum şi la cei care au ajutat pr
- Page 103 and 104: partea a doua informaţia nouă. Ci
- Page 105 and 106: 14 Influenţarea deciziilor cu priv
- Page 107 and 108: Bibliografie1. Adamescu, M., A. Vă
- Page 109 and 110: 49. Maltby, E. (ed.), 1998, Functio
- Page 111 and 112: Rolul (eng. “role”, fr. “fonc
- Page 113 and 114: 3 Existenţa resurselor externe nec
- Page 115 and 116: Anexa 2 Caracteristici generale ale
- Page 117 and 118: fie aplicat într-o limbă pe care
- Page 119 and 120: Tabelul 1 Structura matricii cadrul
- Page 121 and 122: ezultatele proiectului. După cum v
- Page 123 and 124: Dificultăţile întâmpinate în u
- Page 125 and 126: Dunare (Vadineanu si colab, 2000c),
- Page 127 and 128: pentru integrarea in consortii euro
- Page 129 and 130: perioadele de golire lenta, pe dura
- Page 131 and 132: ipoteza ca patru tipuri de sol vor
- Page 133 and 134: Nu in ultimul rand, cunoasterea obt
- Page 135 and 136: Anexa 5 Tehnici specifice populaţi
- Page 137 and 138: Tabelul 1 (continuare)MetodăAlţic
- Page 139 and 140: Depozitarea temporară a nevertebra
- Page 141 and 142: nou cu atenţie pentru a se găsi e
- Page 143: pe pajişti, unde pot fi uşor expu
- Page 147 and 148: materialului poate reprezenta o pro
- Page 149 and 150: Prelevarea de probe pe această cal
- Page 151 and 152: apă, şi apoi să scufunde rapid r
- Page 153 and 154: albă sau neagră.O metodă mai raf
- Page 155 and 156: Observarea directă (vezi metoda ur
- Page 157 and 158: mare sensibilitate a operatorilor
- Page 159 and 160: Prinderea cu undiţa cu cârligPeş
- Page 161 and 162: concentrează peştii către sector
- Page 163 and 164: Estimarea pe cale vizuală este fă
- Page 165 and 166: Unele metode pot fi distructive pen
- Page 167 and 168: capturate, sau în cazul unei captu
- Page 169 and 170: Tabelul 4 Folosirea de metode difer
- Page 171 and 172: perturbatatoare decât cele având
- Page 173 and 174: Tabelul 2 Rezultatele prelevărilor
- Page 175 and 176: Tabelul 3 Rezultatele prelevărilor
- Page 177 and 178: Rata dedenitrificarengN/gs.u./hazot
- Page 179 and 180: Rata dedenitrificarengN/gs.u./hazot
- Page 181 and 182: Tabelul 1 Parametrii fizico-chimici
- Page 183 and 184: Tabelul 3 Densitatea unor familii d
- Page 185 and 186: Anexa 9 Analiza critică a literatu
- Page 187 and 188: cele de elaborare si implementare a
- Page 189 and 190: • cum anume se elaborează un pro
- Page 191: 26 Evaluarea economică a sistemelo