LucrÄri practice de ecologie - CESEC

More documents

Recommendations

Info

Fişa 3 Exemplarul ___Numele cercet`torului __________________Data ___________________Complex local: __________________________ParametruNume comunCod pe schiţa complexului (1, …, n)Panta UHGMHeterogenităţi interne (Da, nu,detalii la observatii)Apă de suprafaţă (Nu, lotic, lentic)Nivelul apei subterane (profund,superficial)Culoarea soluluiUmiditatea solului (umed, uscat)Stratul de litieră (da, nu, detalii laobservaţii)Num`r de straturi vegetale (detalii laobservaţii)Impact antropic (detalii la observaţii)Tipuri de ecotoni (natural, antropic,detalii la observaţii)Observa\ii: heterogenităţi, litierăUnitate hidrogeomorfologicăObservaţii: straturi vegetale, impact antropic, ecotoniObservaţii: organisme animale24
4 Determinarea parametrilor abioticiObiectivele capitolului• să arate de ce este importantă măsurarea parametrilor abiotici• să prezinte ca studiu de caz ce înseamnă regimul hidrologic• să arate cum pot fi caracterizaţi nivelul apei subterane şi unii parametri abiotici puternicdependenţi de acestaDe ce este importantă măsurarea parametrilor abioticiUtilizarea tehnicilor de măsurare a parametrilor abiotici presupune adesea cunoştinţe destul desolide din discipline ale ştiinţelor naturii diferite de biologie. Cum însuşirea acestor cunoştinţe nueste uşoară un biolog în formare s-ar putea întreba de ce trebuie să facă un astfel de efort. În celece urmează voi încerca să dau un răspuns convingător la această întrebare.Punctul de plecare în argument este ceea ce numim curbă de toleranţă a unei specii (figura 4.1)Figura 4.1 Schema curbelor de toleranţă a trei specii. Pe axa orizontală sunt reprezentate valorileunui parametru 21 abiotic (de exemplu temperatura, altitudinea, sau nivelul apei), iar pe axaverticală valorile unui parametru prin care se descrie felul cum indivizii dintr-o anumită specierăspund pozitiv la valorile parametrului abiotic respectiv. Zona centrală a curbei din mijloc(dintre liniile verticale întrerupte) reprezintă zona de optim pentru indivizii din specia respectivă,iar zonele marginale ale curbei din mijloc zone de suboptim. La valori ale parametrului abioticmai mari sau mai mici decât un anumit prag (în afara curbei din mijloc) indivizii din speciarespectivă nu mai pot exista.Este important să reţinem din figura 1 şi faptul că diferite specii au curbe de toleranţă diferite lavalorile unui acelaşi parametru. Mai reţinem şi faptul că un paramatru faţă de care o specie are ocurbă de toleranţă este un parametru de control al populaţiilor din specia respectivă.O dată ce am înţeles ce înseamnă o curbă de toleranţă mai trebuie să ne dăm seama că variaţiavalorilor unui parametru în spaţiu, în natură, este un gradient al acelui parametru. Şi ne aducemaminte din lecţia precedentă că primul criteriu pentru amplasarea transectelor în teren era săsurprindă gradienţi abiotici.Cum vor fi amplasate populaţiile din specii diferite pe un gradient spaţial al unui parametruabiotic ? Aşa cum se observă în figura 2, dacă gradientul este continuu va fi foarte greu sădelimităm grupurile de populaţii (biocenozele) unele de altele, deoarece curbele de toleranţă sesuprapun foarte mult. Dacă însă gradientul are o discontinuitate puternică grupurile de populaţiiise vor delimita net unele de altele, deoarece în zona de discontinuitate curbele de toleranţă e21 Trebuie făcută distincţia dintre un parametru şi valorile acelui parametru. În limbajul comun această distincţie esteadesea eludată. De exemplu dacă la întrebarea „ai temperatură ?” dai răspunsul „da”, de obicei vrei să spui căvaloarea temperaturii tale este mai mare decât cea normală, nu faptul că ai proprietatea temperatură, ca orice corpmacroscopic.25
Page 1 and 2: Virgil IordacheLucrări practice de
Page 3: IntroducereScopul şi contextul man
Page 6 and 7: protest de amploare fără să aib
Page 8 and 9: evizuirii cunoştinţelor acumulate
Page 10 and 11: Tabelul 1.4 Etape suplimentare a c
Page 12 and 13: • Lomborg, B., 2001, The Skeptica
Page 14 and 15: Totuşi cunoaşterea disponibilă
Page 16 and 17: managementul ciclului de proiect ş
Page 18 and 19: 3 Delimitarea unităţilor hidrogeo
Page 20 and 21: Dacă putem obţine şi fotografii
Page 22 and 23: nÎn figura 2 sunt prezentate imagi
Page 24 and 25: Fişa 1Numele cercetătorului _____
Page 28 and 29: puţin probabil să se mai suprapun
Page 30 and 31: determinate de ritmul şi intensita
Page 32 and 33: mediul înconjurător, după ce ele
Page 34 and 35: subterană ? Imaginaţi o metodă d
Page 36 and 37: exemplu în cazul nevertebratelor d
Page 38 and 39: nemarcate găsite în ziua 3 avem u
Page 41 and 42: Cum se poate face prelevarea probel
Page 43 and 44: luăm proba, atunci este evident c
Page 45 and 46: Figura 7 Modalităţi alternative d
Page 47 and 48: 6 Metode pentru determinarea unor p
Page 49 and 50: Principalul avantaj al cuadratelor
Page 51 and 52: de aceea este recomandabilă prelev
Page 53 and 54: datele obţinute calculaţi densita
Page 55 and 56: • Kent, M., P. Coker, 1998, Veget
Page 57 and 58: organizare spaţio-temporală a pro
Page 59 and 60: • Datele din tabelul 1 indică fa
Page 61 and 62: Lecturi suplimentare recomandate st
Page 63 and 64: caracterizăm mărimea tuturor popu
Page 65 and 66: similaritate al lui Morisita 38 :2
Page 67 and 68: spaţiotemporală şi nişa funcţi
Page 69 and 70: Figura 2 Schimbări în tiparele de
Page 71 and 72: Tabelul 1 Metode utilizate pentru e
Page 73 and 74: Tabelul 1 Continuare71
Page 75 and 76: Unitatea de măsură este kj m -2 a
Page 77 and 78:
10 Caracterizarea circuitelor bioge
Page 79 and 80:
Caseta 1 Protocol de lucru pentru d
Page 81 and 82:
special toamna) şi descompunerea s
Page 83 and 84:
• prin modificare complexelor de
Page 85 and 86:
• sunt buni indicatori ai efectel
Page 87 and 88:
chironomidef) Temperatură -eliber
Page 89 and 90:
ambele probe.Tabelul 1 Valori de to
Page 91 and 92:
Figura 2 Stânga Relaţia dintre ni
Page 93 and 94:
Lecturi suplimentare recomandate st
Page 95 and 96:
deteriorare a unui sistem ecologic,
Page 97 and 98:
valorii componentelor capitalului n
Page 99 and 100:
• sursa transmite mesajul folosin
Page 101 and 102:
precum şi la cei care au ajutat pr
Page 103 and 104:
partea a doua informaţia nouă. Ci
Page 105 and 106:
14 Influenţarea deciziilor cu priv
Page 107 and 108:
Bibliografie1. Adamescu, M., A. Vă
Page 109 and 110:
49. Maltby, E. (ed.), 1998, Functio
Page 111 and 112:
Rolul (eng. “role”, fr. “fonc
Page 113 and 114:
3 Existenţa resurselor externe nec
Page 115 and 116:
Anexa 2 Caracteristici generale ale
Page 117 and 118:
fie aplicat într-o limbă pe care
Page 119 and 120:
Tabelul 1 Structura matricii cadrul
Page 121 and 122:
ezultatele proiectului. După cum v
Page 123 and 124:
Dificultăţile întâmpinate în u
Page 125 and 126:
Dunare (Vadineanu si colab, 2000c),
Page 127 and 128:
pentru integrarea in consortii euro
Page 129 and 130:
perioadele de golire lenta, pe dura
Page 131 and 132:
ipoteza ca patru tipuri de sol vor
Page 133 and 134:
Nu in ultimul rand, cunoasterea obt
Page 135 and 136:
Anexa 5 Tehnici specifice populaţi
Page 137 and 138:
Tabelul 1 (continuare)MetodăAlţic
Page 139 and 140:
Depozitarea temporară a nevertebra
Page 141 and 142:
nou cu atenţie pentru a se găsi e
Page 143 and 144:
pe pajişti, unde pot fi uşor expu
Page 145 and 146:
de indivizi din proba totală, înd
Page 147 and 148:
materialului poate reprezenta o pro
Page 149 and 150:
Prelevarea de probe pe această cal
Page 151 and 152:
apă, şi apoi să scufunde rapid r
Page 153 and 154:
albă sau neagră.O metodă mai raf
Page 155 and 156:
Observarea directă (vezi metoda ur
Page 157 and 158:
mare sensibilitate a operatorilor
Page 159 and 160:
Prinderea cu undiţa cu cârligPeş
Page 161 and 162:
concentrează peştii către sector
Page 163 and 164:
Estimarea pe cale vizuală este fă
Page 165 and 166:
Unele metode pot fi distructive pen
Page 167 and 168:
capturate, sau în cazul unei captu
Page 169 and 170:
Tabelul 4 Folosirea de metode difer
Page 171 and 172:
perturbatatoare decât cele având
Page 173 and 174:
Tabelul 2 Rezultatele prelevărilor
Page 175 and 176:
Tabelul 3 Rezultatele prelevărilor
Page 177 and 178:
Rata dedenitrificarengN/gs.u./hazot
Page 179 and 180:
Rata dedenitrificarengN/gs.u./hazot
Page 181 and 182:
Tabelul 1 Parametrii fizico-chimici
Page 183 and 184:
Tabelul 3 Densitatea unor familii d
Page 185 and 186:
Anexa 9 Analiza critică a literatu
Page 187 and 188:
cele de elaborare si implementare a
Page 189 and 190:
• cum anume se elaborează un pro
Page 191:
26 Evaluarea economică a sistemelo
show all

LucrÄri practice de ecologie - CESEC

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

Delete template?

Save as template?

LucrÄri practice de ecologie - CESEC