adâncimi a diferitelor specii <strong>de</strong> fitoplancton.Meto<strong>de</strong> pentru alge bentoniceDacă algele bentonice sunt macroscopice se poate evalua acoperirea folosind meto<strong>de</strong> specifice plantelor terestre.Dacă algele sunt microscopice ele se vor recolta <strong>de</strong> pe o suprafaţă cunoscută (un cuadrat) iar apoi se va face onumărare a celulelor sau o estimare a concentraţiei <strong>de</strong> clorofilă a la fel ca în cazul fitoplanctonului.Tehnica <strong>de</strong> în<strong>de</strong>părtare a algelor <strong>de</strong> pe substrat <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> tipul <strong>de</strong> substrat. Dacă acesta e noroios sau nisipos sepoate folosi o siringă mare. Dacă este rigid (bolovani) se scoate substratul şi este spălat şi eventual periat saurăzuit. Substratul care nu poate fi scos este răzuit in situ, iar algele dizlocate sunt colectate cu o siringă mare.Pentru substratul aflat la adâncime mare sunt necesare tehnici speciale <strong>de</strong> prelevare (eventual cu scafandri).Numărarea celulelor va fi foarte dificilă <strong>de</strong>oarece ele sunt amestecate cu particule anorganice. O parte din celulevor fi pierdute datorită razuirii. Celulele foarte mici vor fi pierdute, iar unele specii nu vor putea fi dizlocate <strong>de</strong>pe roci.Caracterizarea distribuţiei organismelor în spaţiuDată fiind influenţa foarte mare a tipului <strong>de</strong> distribuţie spaţială asupra rezultatelor estimării altorparametri ai populaţiilor <strong>de</strong> plante cred că este bine să indic aici şi câteva modalităţi <strong>de</strong>caracterizare a tipului <strong>de</strong> distribuţie.Deja în capitolul anterior am menţionat cum se poate caracteriza distribuţia organismelor sesilefolosind o metodă a distanţelor.În cazul când avem date obţinute prin metoda cuadratelor cu cadru, un indice <strong>de</strong> dispersie foartebun este cel al lui Green 28 :2( s / x)−1G = , un<strong>de</strong> x = <strong>de</strong>nsitatea medie, s∑ 2 = varianţa, iar X = <strong>de</strong>nsitatea în fiecare cuadrat( X ) −1Valorile negative ale lui G indică o distribuţie uniformă, iar cele pozitive o distribuţie grupată.SumarMeto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> evaluare a mărimii populaţiilor <strong>de</strong> organisme sesile macroscopice sunt mai simple<strong>de</strong>cât cele folosite pentru alte grupe <strong>de</strong> organisme. Organismele sesile „stau şi aşteaptă să fienumărate”. Totuşi există şi în cazul plantelor probleme specifice. Aceste probleme sunt legate înspecial <strong>de</strong> faptul că uneori este dificil să i<strong>de</strong>ntificăm indivizii în sens genetic, precum şi <strong>de</strong> faptulcă formele <strong>de</strong> viaţă ale plantelor sunt foarte diverse. Cele mai folosite meto<strong>de</strong> sunt estimareavizuală şi metoda cuadratelor cu cadru. Aceste meto<strong>de</strong> sunt bune atât pentru arbori, cât şi pentruarbuşti sau ierburi, muşchi sau licheni. Există şi meto<strong>de</strong> <strong>de</strong>s folosite dar foarte specializate, cumsunt cea a cuadratelor punctiforme pentru ierburi, sau meto<strong>de</strong>le pentru seminţe, fitoplancton şialge bentonice. Fiecare categorie <strong>de</strong> meto<strong>de</strong> are aventaje şi <strong>de</strong>zavantaje specifice, <strong>de</strong> care trebuiesă ţinem seamă în momentul în care facem alegerea. O dată ce am ales categorie <strong>de</strong> meto<strong>de</strong> vatrebuie să alegem înăuntrul categoriei între diferitele variante posibile. Toate meto<strong>de</strong>le(exceptând numărarea totală) sunt influenţate <strong>de</strong> tipul <strong>de</strong> distribuţia a plantelor, şi <strong>de</strong> aceea esteimportant să cunoaştem şi felul cum se poate estima acest parametru.Exerciţii, întrebări şi probleme• Distribuiţi randomic şi sistematic câte 15 puncte <strong>de</strong> prelevare într-un ecosistem <strong>de</strong> pajişte.Caracterizaţi structura stratului ierbos al vegetaţiei folosind metoda cuadratelor cu cadru (<strong>de</strong>dimensiune 1 x 1,5m), în cele două modalităţi <strong>de</strong> distribuire a punctelor <strong>de</strong> prelevare. Cu28 Este aproape in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt <strong>de</strong> <strong>de</strong>nsitatea populaţiei şi <strong>de</strong> mărimea probei (Krebs 1999 la p. 215).50
datele obţinute calculaţi <strong>de</strong>nsitatea şi frecvenţa speciilor, precum şi indicele <strong>de</strong> dispesie al luiGreen în cele două variante. Comentaţi diferenţele observate.• Distribuiţi randomic şi sistematic câte 30 puncte <strong>de</strong> prelevare într-un ecosistem <strong>de</strong> pădure.Aplicaţi apoi trei meto<strong>de</strong> ale distanţelor folosind cele două seturi <strong>de</strong> puncte (metoda celui maiapropiat vecin, metoda cadranelor şi metoda Besag-Glieves).• 29 S-a efectuat numărarea pinului negru japonez într-un pătrat cu latura <strong>de</strong> 4 m localizat într-ozonă cu latura <strong>de</strong> 5.7 m. Au fost efectuate 10 măsuratori printr-o metodă a distanţelor,varianta Besag şi Gleaves. Datele obţinute sunt prezentate în tabelul <strong>de</strong> mai jos şi suntexprimate în metri. Calculaţi <strong>de</strong>nsitatea şi verificaţi dacă distribuţia poate fi consi<strong>de</strong>ratăîntâmplătoare sau nu. Formulele necesare se găsesc în capitolul anterior (meto<strong>de</strong> generale <strong>de</strong>evaluare mărimii populaţiilor).x iz i0,1 0.30,3 0,20,1 0,40,8 0,50,3 0,10,7 0,70,6 0,70,9 0,70,7 0,30,5 0,3• În Insula Mică a Brăilei s-a efectuat o cercetare a structurii covorului vegetal în complexul <strong>de</strong>ecosisteme prezentat în figura 1. Au fost investigate o unitate hidrogeomorfologică <strong>de</strong> ţărm<strong>de</strong>poziţional (I1), un grind extern (I2), un canal colmatat (prival – I3) şi un grind intern (I4).Ipoteza a fost că regimul hidrologic afectează puternic structura covorului vegetal, şi înparticular că biomasa totală şi diversitatea plantelor creşte o dată cu altitudinea UHGM.Pentru caracterizarea vegetaţiei s-a folosit metoda cuadratelor, iar datele obţinute suntprezentate tabelul 2. Neincluse în tabel mai sunt următoarele informaţii: la I2 era prezentă opădure tânără <strong>de</strong> salcie dominată 100% <strong>de</strong> Salix triandra L. (1753), iar la I4 era prezentă opădure matură <strong>de</strong> salcie dominată <strong>de</strong> aceeaşi specie în proporţie <strong>de</strong> 90%, restul <strong>de</strong> 10 % cabiomasă fiind dator plopului – Populus nigra L. (1753).Calculaţi abun<strong>de</strong>nţa relativă 30 a speciilor <strong>de</strong> plante (procentul din biomasa totală a tuturorspeciilor <strong>de</strong> plante) în fiecare ecosistem investigat în mai multe variante. Faceţi aceste calculeseparat pentru ierburi şi pentru arbuşti (pentru arbori <strong>de</strong>ja aveţi rezultatul în paragrafulanterior). Ce forme <strong>de</strong> viaţă au speciile dominante (cu cele mai mari abun<strong>de</strong>nţe relative) înfiecare ecosistem ? Există o corelaţie cu caracteristicile fiecărei UHGM ?Notă: Clasificarea formelor <strong>de</strong> viaţă ale plantelor folosită în tabel este cea <strong>de</strong>zvoltată <strong>de</strong> Braun-Blanquet dupăRaunkiær 31 . Terofitele îşi <strong>de</strong>sfăşoară întreg ciclul <strong>de</strong> vegetaţie într-un singur an şi se înmulţesc numai prinseminţe sau spori, neavând capacitatea <strong>de</strong> a forma muguri <strong>de</strong> iarnă. Hemiterofitele includ şi plante bienale, carerezistă prin rădăcini <strong>de</strong> la un an la altul. Geofitele rezistă în cursul iernii prin organe ascunse în sol (rizomi, bulbi,etc). Hemicriptofitele sunt plante ale căror organe <strong>de</strong> renînnoire se formeză la nivelul solului, iar părţile aerienpier o dată cu venirea iernii. Camefitele sunt plante ai căror muguri <strong>de</strong> reînnoire se găsesc părţile apropiate <strong>de</strong> solale lăstarilor, iar fanerofitele au mugurii <strong>de</strong> reînnoire expuşi, adică se găsesc la cel puţin 25-30cm <strong>de</strong>asuprasolului. Nanofanerofitele includ arbuştii, iar megafanerofitele arborii.Calculaţi numărul <strong>de</strong> specii în fiecare ecosistem şi încercaţi să corelaţi acest parametru29 Exerciţiu preluat din Krebs 1999.30 Pentru modalitatea <strong>de</strong> calcul a unor indici <strong>de</strong> bază cu sunt abun<strong>de</strong>nţa şi frecvenţa a se ve<strong>de</strong>a Botnariuc şiVădineanu (1982).31 Borza şi Boşcaiu (1965) la p. 77-7951
- Page 1 and 2: Virgil IordacheLucrări practice de
- Page 3: IntroducereScopul şi contextul man
- Page 6 and 7: protest de amploare fără să aib
- Page 8 and 9: evizuirii cunoştinţelor acumulate
- Page 10 and 11: Tabelul 1.4 Etape suplimentare a c
- Page 12 and 13: • Lomborg, B., 2001, The Skeptica
- Page 14 and 15: Totuşi cunoaşterea disponibilă
- Page 16 and 17: managementul ciclului de proiect ş
- Page 18 and 19: 3 Delimitarea unităţilor hidrogeo
- Page 20 and 21: Dacă putem obţine şi fotografii
- Page 22 and 23: nÎn figura 2 sunt prezentate imagi
- Page 24 and 25: Fişa 1Numele cercetătorului _____
- Page 26 and 27: Fişa 3 Exemplarul ___Numele cercet
- Page 28 and 29: puţin probabil să se mai suprapun
- Page 30 and 31: determinate de ritmul şi intensita
- Page 32 and 33: mediul înconjurător, după ce ele
- Page 34 and 35: subterană ? Imaginaţi o metodă d
- Page 36 and 37: exemplu în cazul nevertebratelor d
- Page 38 and 39: nemarcate găsite în ziua 3 avem u
- Page 41 and 42: Cum se poate face prelevarea probel
- Page 43 and 44: luăm proba, atunci este evident c
- Page 45 and 46: Figura 7 Modalităţi alternative d
- Page 47 and 48: 6 Metode pentru determinarea unor p
- Page 49 and 50: Principalul avantaj al cuadratelor
- Page 51: de aceea este recomandabilă prelev
- Page 55 and 56: • Kent, M., P. Coker, 1998, Veget
- Page 57 and 58: organizare spaţio-temporală a pro
- Page 59 and 60: • Datele din tabelul 1 indică fa
- Page 61 and 62: Lecturi suplimentare recomandate st
- Page 63 and 64: caracterizăm mărimea tuturor popu
- Page 65 and 66: similaritate al lui Morisita 38 :2
- Page 67 and 68: spaţiotemporală şi nişa funcţi
- Page 69 and 70: Figura 2 Schimbări în tiparele de
- Page 71 and 72: Tabelul 1 Metode utilizate pentru e
- Page 73 and 74: Tabelul 1 Continuare71
- Page 75 and 76: Unitatea de măsură este kj m -2 a
- Page 77 and 78: 10 Caracterizarea circuitelor bioge
- Page 79 and 80: Caseta 1 Protocol de lucru pentru d
- Page 81 and 82: special toamna) şi descompunerea s
- Page 83 and 84: • prin modificare complexelor de
- Page 85 and 86: • sunt buni indicatori ai efectel
- Page 87 and 88: chironomidef) Temperatură -eliber
- Page 89 and 90: ambele probe.Tabelul 1 Valori de to
- Page 91 and 92: Figura 2 Stânga Relaţia dintre ni
- Page 93 and 94: Lecturi suplimentare recomandate st
- Page 95 and 96: deteriorare a unui sistem ecologic,
- Page 97 and 98: valorii componentelor capitalului n
- Page 99 and 100: • sursa transmite mesajul folosin
- Page 101 and 102: precum şi la cei care au ajutat pr
- Page 103 and 104:
partea a doua informaţia nouă. Ci
- Page 105 and 106:
14 Influenţarea deciziilor cu priv
- Page 107 and 108:
Bibliografie1. Adamescu, M., A. Vă
- Page 109 and 110:
49. Maltby, E. (ed.), 1998, Functio
- Page 111 and 112:
Rolul (eng. “role”, fr. “fonc
- Page 113 and 114:
3 Existenţa resurselor externe nec
- Page 115 and 116:
Anexa 2 Caracteristici generale ale
- Page 117 and 118:
fie aplicat într-o limbă pe care
- Page 119 and 120:
Tabelul 1 Structura matricii cadrul
- Page 121 and 122:
ezultatele proiectului. După cum v
- Page 123 and 124:
Dificultăţile întâmpinate în u
- Page 125 and 126:
Dunare (Vadineanu si colab, 2000c),
- Page 127 and 128:
pentru integrarea in consortii euro
- Page 129 and 130:
perioadele de golire lenta, pe dura
- Page 131 and 132:
ipoteza ca patru tipuri de sol vor
- Page 133 and 134:
Nu in ultimul rand, cunoasterea obt
- Page 135 and 136:
Anexa 5 Tehnici specifice populaţi
- Page 137 and 138:
Tabelul 1 (continuare)MetodăAlţic
- Page 139 and 140:
Depozitarea temporară a nevertebra
- Page 141 and 142:
nou cu atenţie pentru a se găsi e
- Page 143 and 144:
pe pajişti, unde pot fi uşor expu
- Page 145 and 146:
de indivizi din proba totală, înd
- Page 147 and 148:
materialului poate reprezenta o pro
- Page 149 and 150:
Prelevarea de probe pe această cal
- Page 151 and 152:
apă, şi apoi să scufunde rapid r
- Page 153 and 154:
albă sau neagră.O metodă mai raf
- Page 155 and 156:
Observarea directă (vezi metoda ur
- Page 157 and 158:
mare sensibilitate a operatorilor
- Page 159 and 160:
Prinderea cu undiţa cu cârligPeş
- Page 161 and 162:
concentrează peştii către sector
- Page 163 and 164:
Estimarea pe cale vizuală este fă
- Page 165 and 166:
Unele metode pot fi distructive pen
- Page 167 and 168:
capturate, sau în cazul unei captu
- Page 169 and 170:
Tabelul 4 Folosirea de metode difer
- Page 171 and 172:
perturbatatoare decât cele având
- Page 173 and 174:
Tabelul 2 Rezultatele prelevărilor
- Page 175 and 176:
Tabelul 3 Rezultatele prelevărilor
- Page 177 and 178:
Rata dedenitrificarengN/gs.u./hazot
- Page 179 and 180:
Rata dedenitrificarengN/gs.u./hazot
- Page 181 and 182:
Tabelul 1 Parametrii fizico-chimici
- Page 183 and 184:
Tabelul 3 Densitatea unor familii d
- Page 185 and 186:
Anexa 9 Analiza critică a literatu
- Page 187 and 188:
cele de elaborare si implementare a
- Page 189 and 190:
• cum anume se elaborează un pro
- Page 191:
26 Evaluarea economică a sistemelo