12.07.2015 Views

Lucrări practice de ecologie - CESEC

Lucrări practice de ecologie - CESEC

Lucrări practice de ecologie - CESEC

SHOW MORE
SHOW LESS

Create successful ePaper yourself

Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.

adâncimi a diferitelor specii <strong>de</strong> fitoplancton.Meto<strong>de</strong> pentru alge bentoniceDacă algele bentonice sunt macroscopice se poate evalua acoperirea folosind meto<strong>de</strong> specifice plantelor terestre.Dacă algele sunt microscopice ele se vor recolta <strong>de</strong> pe o suprafaţă cunoscută (un cuadrat) iar apoi se va face onumărare a celulelor sau o estimare a concentraţiei <strong>de</strong> clorofilă a la fel ca în cazul fitoplanctonului.Tehnica <strong>de</strong> în<strong>de</strong>părtare a algelor <strong>de</strong> pe substrat <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> <strong>de</strong> tipul <strong>de</strong> substrat. Dacă acesta e noroios sau nisipos sepoate folosi o siringă mare. Dacă este rigid (bolovani) se scoate substratul şi este spălat şi eventual periat saurăzuit. Substratul care nu poate fi scos este răzuit in situ, iar algele dizlocate sunt colectate cu o siringă mare.Pentru substratul aflat la adâncime mare sunt necesare tehnici speciale <strong>de</strong> prelevare (eventual cu scafandri).Numărarea celulelor va fi foarte dificilă <strong>de</strong>oarece ele sunt amestecate cu particule anorganice. O parte din celulevor fi pierdute datorită razuirii. Celulele foarte mici vor fi pierdute, iar unele specii nu vor putea fi dizlocate <strong>de</strong>pe roci.Caracterizarea distribuţiei organismelor în spaţiuDată fiind influenţa foarte mare a tipului <strong>de</strong> distribuţie spaţială asupra rezultatelor estimării altorparametri ai populaţiilor <strong>de</strong> plante cred că este bine să indic aici şi câteva modalităţi <strong>de</strong>caracterizare a tipului <strong>de</strong> distribuţie.Deja în capitolul anterior am menţionat cum se poate caracteriza distribuţia organismelor sesilefolosind o metodă a distanţelor.În cazul când avem date obţinute prin metoda cuadratelor cu cadru, un indice <strong>de</strong> dispersie foartebun este cel al lui Green 28 :2( s / x)−1G = , un<strong>de</strong> x = <strong>de</strong>nsitatea medie, s∑ 2 = varianţa, iar X = <strong>de</strong>nsitatea în fiecare cuadrat( X ) −1Valorile negative ale lui G indică o distribuţie uniformă, iar cele pozitive o distribuţie grupată.SumarMeto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> evaluare a mărimii populaţiilor <strong>de</strong> organisme sesile macroscopice sunt mai simple<strong>de</strong>cât cele folosite pentru alte grupe <strong>de</strong> organisme. Organismele sesile „stau şi aşteaptă să fienumărate”. Totuşi există şi în cazul plantelor probleme specifice. Aceste probleme sunt legate înspecial <strong>de</strong> faptul că uneori este dificil să i<strong>de</strong>ntificăm indivizii în sens genetic, precum şi <strong>de</strong> faptulcă formele <strong>de</strong> viaţă ale plantelor sunt foarte diverse. Cele mai folosite meto<strong>de</strong> sunt estimareavizuală şi metoda cuadratelor cu cadru. Aceste meto<strong>de</strong> sunt bune atât pentru arbori, cât şi pentruarbuşti sau ierburi, muşchi sau licheni. Există şi meto<strong>de</strong> <strong>de</strong>s folosite dar foarte specializate, cumsunt cea a cuadratelor punctiforme pentru ierburi, sau meto<strong>de</strong>le pentru seminţe, fitoplancton şialge bentonice. Fiecare categorie <strong>de</strong> meto<strong>de</strong> are aventaje şi <strong>de</strong>zavantaje specifice, <strong>de</strong> care trebuiesă ţinem seamă în momentul în care facem alegerea. O dată ce am ales categorie <strong>de</strong> meto<strong>de</strong> vatrebuie să alegem înăuntrul categoriei între diferitele variante posibile. Toate meto<strong>de</strong>le(exceptând numărarea totală) sunt influenţate <strong>de</strong> tipul <strong>de</strong> distribuţia a plantelor, şi <strong>de</strong> aceea esteimportant să cunoaştem şi felul cum se poate estima acest parametru.Exerciţii, întrebări şi probleme• Distribuiţi randomic şi sistematic câte 15 puncte <strong>de</strong> prelevare într-un ecosistem <strong>de</strong> pajişte.Caracterizaţi structura stratului ierbos al vegetaţiei folosind metoda cuadratelor cu cadru (<strong>de</strong>dimensiune 1 x 1,5m), în cele două modalităţi <strong>de</strong> distribuire a punctelor <strong>de</strong> prelevare. Cu28 Este aproape in<strong>de</strong>pen<strong>de</strong>nt <strong>de</strong> <strong>de</strong>nsitatea populaţiei şi <strong>de</strong> mărimea probei (Krebs 1999 la p. 215).50

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!