Lucrări practice de ecologie - CESEC

determinate de ritmul şi intensitatea inundaţiilor (Antipa 1910, Botnariuc şi Beldescu 1961,Amoros şi Petts 1993). Figura 4 prezintă schematic efectele regimului hidrologic asuprasistemelor ecologice de zonă umedă.Condiţii hidrologice• nivelul apei, viteza apei, umiditatea solului (sub controlul inundaţiilor şi precipitaţiilor)Efecte directe• asupra microclimatului (temperatura solului/sedimentului şi a aerului)• asupra ratei de sedimentare• asupra vitezei de difuzie a substanţelor în/din sol/sediment• asupra structurii, biomasei şi ratei de reciclare a producătorilor primari• asupra bilanţului de materie şi energie, prin intermediul fluxurilor purtate.conexiuni inverseEfecte indirecte• asupra proceselor care depind de viteza de difuzie şi temperatură în sol/sediment, şi a altor parametriifizico-chimici care depind de aceste procese.• asupra structurii tuturor tipurilor de consumatori• asupra microclimatului prin intermediul macrofitelor• asupra unităţii hidrogeomorfologice prin intermediul macrofitelor, care pot influenţaprocesele de sedimentare/eroziune.Figura 4.4 Efectele regimului hidrologic ecosistemelor (după Iordache şi colab. 1997a).Ideea cu care trebuie să rămâneţi după această scurtă introducere în problemă este că parametriihidrologici sunt interconectaţi, că au o cascadă de efecte în ecosistem şi că între majoritateaparametrilor prin care caracterizăm unitatea hidrogeomorfologică există legături cauzale directe,indirecte şi inverse.Măsurarea nivelului apei subterane şi a unor parametrii abiotici puternic dependenţi deacestaDată fiind complexitatea problemei evaluării parametrilor care caracterizează regimul hidrologicşi a parametrilor influenţaţi direct şi indirect de acesta, nu ne putem propune aici decât să oferimun exemplu. Acesta se referă la determinarea rapidă a nivelului apei subterane, şi a unorparametrii ai solului puternic dependenţi de acesta. Metodologia prezentată mai jos este ceafolosită în cadrul unui proiect de cercetare real din lunca Dunării în anii 1995-1997 şi iar textuleste compilat după cel din protocoalele de lucru ale proiectului.Nivelul apei subteraneUna din metodele folosite este cea cu piezometre. Pentru investigaţii hidrologice la mare adâncime lafabricarea piezometrelor sunt folosite tuburi sudate şi foarte lungi. Totuşi pentru studiile din lunci, unde apaeste relativ aproape de suprafaţa solului este foarte adecvată construirea şi instalarea piezometrelor ieftine,din materiale plastic.Instalarea piezometrelor se face într-un orificiu cu diametrul de 6 cm făcut cu un burghiu olandez, cu câţivacentimetrii mai adâncă decât piezometrul. Fundul gropii este umplut cu pietriş necalcaros până laadâncimea cerută de tub, care are diametrul de 2 cm. Tuburile pot avea diverse lungimi, de la 1 m până la4m. Tubul este aşezat cu un capăt pe patul de pietriş şi cu celălalt capăt la suprafaţa solului, sau puţindeasupra lui, pentru a-l repera mai uşor (dar în zonele cu circulaţie intensă a persoanelor este preferabil să îlmascăm sub nivelul solului, pentru a evita distrugerea). După inserarea tubului se mai adaugă câţivacentimetri de pietriş pentru ca baza tubului să fie înconjurată. Aceast va facilita intrarea liberă a apei,28