turnarea fiecărei probe într-un vas Petri aflat pe un fond negru sau alb, eventual şi cu ajutorul unui microscop.Avantaje şi <strong>de</strong>zavantajePlasele pentru bălţi sunt uşor <strong>de</strong> folosit în orice ochi <strong>de</strong> apă care este suficient <strong>de</strong> aproape <strong>de</strong> mal sau <strong>de</strong>stul<strong>de</strong> puţin adâncă pentru a intra în apă. Aceste plase sunt utile în<strong>de</strong>osebi pentru realizarea <strong>de</strong> inventarieri rapi<strong>de</strong> alesiturilor Unii cercetători au constatat, <strong>de</strong> exemplu, că prelevarea <strong>de</strong> probe din bălţi, prin folosirea unei plase <strong>de</strong> mânădoar timp <strong>de</strong> numai trei minute a dus la colectarea <strong>de</strong> aproximativ 62% din familiile şi 50% din speciile care potr figăsite în 18 minute <strong>de</strong> folosire a unei plase mai mari. Dacă se are în ve<strong>de</strong>re monitorizarea, cel mai serios <strong>de</strong>zavantajal acestei meto<strong>de</strong> este dificultatea standardizării modului <strong>de</strong> <strong>de</strong>plasare al plasei prin apă.Plasele <strong>de</strong> dragare sunt <strong>practice</strong> doar pe suprafeţe relativ mari <strong>de</strong> apă <strong>de</strong>schisă, fără alge. Acestea trebuieutilizate dintr-o barcă, din acest motiv necesită o echiopă din doi oameni: unul care să conducă vasul în timp cecelălalt supraveghează plasa <strong>de</strong> dragare. Viteza bărcii poate fi dificil <strong>de</strong> controlat. Plasele pot să să se umple cusediment şi fito şi zooplancton, ceea ce poate reduce eficienţa capturării. Poate fi <strong>de</strong> asemenea dificil <strong>de</strong> aranjatpoziţia plasei, astfel încât aceasta să nu fie afectată <strong>de</strong> către turbulenţa apei, <strong>de</strong>terminată <strong>de</strong> către barcă. Plasele <strong>de</strong>dragare au avantajul <strong>de</strong> a preleva suprafeţe mari <strong>de</strong>habitat, ceea ce este util dacăeste colectat zooplancton, care are odistribuţie în petice.DistorsiuniCapturile variază odată cu viteza cu care plasa este târâtă în apă. Mişcarea lentă duce la incapacitateea <strong>de</strong> acaptura nevertebrate capabile <strong>de</strong> a evita plasa care se apropie. Mişcarea rapidă va împinge înainte apa în faţa plaseişi, <strong>de</strong> asemenea, un număr semnificativ <strong>de</strong> nevertebrate vor scăpa necapturate. Fauna <strong>de</strong> nevertebrate variază înfuncţie <strong>de</strong> adâncime, iar adâncimea la care este târâtă plasa poate fi cu greu menţinută constantă. Cu excepţiacazurilor în care este în mod expres târâtă pe fundul apei, folosirea standardn aplasei poate duce la subestimări alenumărului <strong>de</strong> nevertebrate care se odihnesc pe substrat (<strong>de</strong> exemplu, creveţi sau corixidae) .Prelevatoare cilindricePotrivită pentru crustacei nectonici <strong>de</strong> dimensiuni mici, precum şi alte tipuri <strong>de</strong> zooplankton.DescriereCilindrii pot fi folosiţi pentru a <strong>de</strong>limita şi în<strong>de</strong>părta coloane <strong>de</strong> apă cu diametru şi adâncime cunoscute,care conţin crustacei <strong>de</strong> dimensiuni mici, precum şi alte tipuri <strong>de</strong> zooplancton. Cilindrul trebuie cufundat vertical sauorizontal (<strong>de</strong> exemplu, în cazul preluării <strong>de</strong> probe <strong>de</strong> nevertebrate în spaţiile dintre plantele acvatice), suficient <strong>de</strong>rapid astfel încât nevertebratele să nu fugă <strong>de</strong> cilindrul care se apropie, dar prea rapid, pentru a nu dtermina oturbulenţă inutilă a apei. Trebuie plasat un capac cu mâner la unul sau la ambele capete ale cilindrului (dacă cilindruleste plasat orizontal), cilindrul scos, iar conţinutl să fie turnat în vase <strong>de</strong> <strong>de</strong>pozitare tempotrară. Nevertebratele <strong>de</strong>dimensiuni mici sunt cel mai bine sortate prin subdivizarea probelor <strong>de</strong> apă colectate, conform meto<strong>de</strong>i anterioare.Avantaje şi <strong>de</strong>zavantajePrelevatoarele cilindrice sunt <strong>practice</strong> doar în cazul folosirii în ape <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> puţin adânci, astfel încât potpermite păşirea pe fundul lor sau pe suprafeţe foarte apropiate <strong>de</strong> malul apei, dar spre <strong>de</strong>osebire <strong>de</strong> plasele <strong>de</strong>dragare, pot fi utilizate pentru prelevarea <strong>de</strong> probe din ape relativ colmatate <strong>de</strong> plante subacvatice. Această metodăfoloseşte volume relativ mici <strong>de</strong> apă, zooplanctonul având <strong>de</strong>seori o distribuţie în petice. Din acest motiv estenecesară prelevarea unui mare număr <strong>de</strong> probe.DistorsiuniAnumite specii <strong>de</strong> zooplancton pot să fugă sau să evite captura datorită turbulenţei provocate <strong>de</strong> cătreprelevarea <strong>de</strong> probe. Alte organisme pot evita în mod activ paropierea cilindrului. Viteza cu care cilindrul este<strong>de</strong>plasat prin apă va influenţa captura.Prelevatorul bazat pe coş <strong>de</strong> praf RobertsonAplicabilă nevertebrate nectonice şi cele care se odihnesc pe suprafaţa substratului.DescrierePrelevatorul Robertson trebuie să fie rapid scufundat în apa puţin adâncă, cu plasa târâtă în mijloculfundului prelevatorului. În ve<strong>de</strong>rea eliberării <strong>de</strong> nevertebratele acvatice, este cel mai bine să se păşească încet prin152
apă, şi apoi să scufun<strong>de</strong> rapid rapid preelvatorul pe lungimea braţului perpendicular pe direcţia <strong>de</strong> <strong>de</strong>plasare. Corzilemarginii prelevatorului trebuie să fie ridicate, astfel încât plasa să se întindă pe fundul prelevatorului. În acest punctîntregul prelevator trebuie ridicat din apă, iar nevertebratele prinse în plasă i<strong>de</strong>ntificate şi numărate.Avantaje şi <strong>de</strong>zavantajeAcest aparat poate fi folosit rapid şi este a<strong>de</strong>cvat pentru orice ochi <strong>de</strong> apă cu un fund relativ uniform, un<strong>de</strong>este posibilă <strong>de</strong>plasarea pe fundul apei.DistorsiuniMulte nevertebrate acvatice, în<strong>de</strong>osebi creveţi, pot încerca să eva<strong>de</strong>ze şi din acest motiv pot fi subevaluatedatorită disturbării provocate <strong>de</strong> către observator, alături <strong>de</strong> cea provocată <strong>de</strong> prelevatorul însuşi cufundat în apă.Capcane bazate pe momeliAplicabilă la planarii consumatoare <strong>de</strong> cadavre, lipitori şi crustacei.DescriereCapcanele bazate pe momeli pot fi folosite pentru o varietate <strong>de</strong> nevertebrate care execută activităţi <strong>de</strong>scavengeri. Momeala (<strong>de</strong> ex. o râmă tăiată, ficat proaspăt) trebuie plasată într-un vas cu unul sau mai multe orificiiîn capac. Diametrul <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rii/<strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rilor poate fi folosit pentru a <strong>de</strong>termina dimensiunea şi apartenenţataxonomică a organismelor capturate (<strong>de</strong> exemplu, orificiile mici pot permite strecurarea tricla<strong>de</strong>lor, dar excludlipitorile şi crustaceii mari). Capcana trebuie verificată la intervale regulate.Avantaje şi <strong>de</strong>zavantajeMetoda este ieftină şi uşoară, dar greu <strong>de</strong> standardizat în ve<strong>de</strong>rea folosirii pentru efectuarea <strong>de</strong> comparaţiiîntre diferite amplasamente sau momente diferite.DistorsiuniExistă o imprecizie a meto<strong>de</strong>i în privinţa speciilor atrase <strong>de</strong> o anumită momeală, şi în privinţa speciilor carepot intra şi rămâne prinse în capcană. Numărul <strong>de</strong> organisme capturate este o reflectare atât a activităţii, cât şiadistanţei la care nevertebratele pot percepe momeala, şi, într-o anumită măsură, a accesibilităţii surselor alternative<strong>de</strong> hrană.Săparea şi prelevarea <strong>de</strong> probe benticePentru nevertebrate existente în apă stătătoare sau în apă puţin adâncă încet-curgătoare, nisip şi mâl.DescrierePopulaţiile <strong>de</strong> nevertebrate <strong>de</strong> dimensiuni mai mari, cu <strong>de</strong>nsităţi mai reduse, cum sunt cele ale diferitelorspecii<strong>de</strong> oligochete sau polichete aflate în estuare sau lângă maluri nisipoase sau mâloase, pot fi ţinute subobservaţei şi monitorizate prin probe <strong>de</strong> substrat săpate în acelaşi mod <strong>de</strong>scris în cazul săpării probelor din sol.Nevertebratele pot fi ulterior extrase prin trecerea printr-o sită umedă. Policheţii <strong>de</strong> dimensiuni mari se retrag repe<strong>de</strong>în substrat atunci când percep o turbulenţă în masa apei, astfel încât trebuie acţionat cu mare viteză atunci când estenecesară capturarea acestor organisme. În cazul prelevării <strong>de</strong> probe cuprinzând moluşte sau viermi <strong>de</strong> dimensiunemare, probele pot fi sortate doar folosind mâna.Nevertebratele <strong>de</strong> dimensiuni mai reduse, precum şi cele care prezintă <strong>de</strong>nsităţi mai mari sunt cel mai binecapturate prin prelevarea unor probe cilindrice <strong>de</strong> substrat. Aparatul cu care este operat acest gen <strong>de</strong> prelevări trebuiescufundat în substrat până la dâncimea necesară. În cazul unei consistenţe mai ridicate a substratului, aparatul poatefi pur şi simllu ridicat. În caz contrar, o bucată subţire <strong>de</strong> metal sau <strong>de</strong> lemn trebuie aşezată pe fundul prelevatorului,pentru a împiedica că<strong>de</strong>rea materialului; odată ce acest lucru este împiedicat, prelevatorul poate fi ridicat lasuprafaţă.Nevertebratele bentice, aflate în apă adâncă, pot fi prelevate dintr-un vas şi folosind un prelevator similarcelui <strong>de</strong>scris <strong>de</strong>ja, dar <strong>de</strong> o lungime mai mare şi cu un capac care este ferm ataşat la capătul său <strong>de</strong> jos. Aparatultrebuie presat pe fundul apei, apoi trebuie împins capacul către capătul său inferior, pentru a crea vid, în scopul <strong>de</strong> amenţine materialul prelevat în aparat. Aparatul trebuie ulterior scuturat puţin, în scopul eliberării din masasubstratului, apoi scos la suprafaţă. Adâncimea la care aparatul trebuie să ajungă în substrat trebuie să fie mai mare<strong>de</strong>cât cea la care sunt găsite efectiv organismele căutate (<strong>de</strong> exemplu, 10-15 cm pentru o probă care necesită 5 cm).153
- Page 1 and 2:
Virgil IordacheLucrări practice de
- Page 3:
IntroducereScopul şi contextul man
- Page 6 and 7:
protest de amploare fără să aib
- Page 8 and 9:
evizuirii cunoştinţelor acumulate
- Page 10 and 11:
Tabelul 1.4 Etape suplimentare a c
- Page 12 and 13:
• Lomborg, B., 2001, The Skeptica
- Page 14 and 15:
Totuşi cunoaşterea disponibilă
- Page 16 and 17:
managementul ciclului de proiect ş
- Page 18 and 19:
3 Delimitarea unităţilor hidrogeo
- Page 20 and 21:
Dacă putem obţine şi fotografii
- Page 22 and 23:
nÎn figura 2 sunt prezentate imagi
- Page 24 and 25:
Fişa 1Numele cercetătorului _____
- Page 26 and 27:
Fişa 3 Exemplarul ___Numele cercet
- Page 28 and 29:
puţin probabil să se mai suprapun
- Page 30 and 31:
determinate de ritmul şi intensita
- Page 32 and 33:
mediul înconjurător, după ce ele
- Page 34 and 35:
subterană ? Imaginaţi o metodă d
- Page 36 and 37:
exemplu în cazul nevertebratelor d
- Page 38 and 39:
nemarcate găsite în ziua 3 avem u
- Page 41 and 42:
Cum se poate face prelevarea probel
- Page 43 and 44:
luăm proba, atunci este evident c
- Page 45 and 46:
Figura 7 Modalităţi alternative d
- Page 47 and 48:
6 Metode pentru determinarea unor p
- Page 49 and 50:
Principalul avantaj al cuadratelor
- Page 51 and 52:
de aceea este recomandabilă prelev
- Page 53 and 54:
datele obţinute calculaţi densita
- Page 55 and 56:
• Kent, M., P. Coker, 1998, Veget
- Page 57 and 58:
organizare spaţio-temporală a pro
- Page 59 and 60:
• Datele din tabelul 1 indică fa
- Page 61 and 62:
Lecturi suplimentare recomandate st
- Page 63 and 64:
caracterizăm mărimea tuturor popu
- Page 65 and 66:
similaritate al lui Morisita 38 :2
- Page 67 and 68:
spaţiotemporală şi nişa funcţi
- Page 69 and 70:
Figura 2 Schimbări în tiparele de
- Page 71 and 72:
Tabelul 1 Metode utilizate pentru e
- Page 73 and 74:
Tabelul 1 Continuare71
- Page 75 and 76:
Unitatea de măsură este kj m -2 a
- Page 77 and 78:
10 Caracterizarea circuitelor bioge
- Page 79 and 80:
Caseta 1 Protocol de lucru pentru d
- Page 81 and 82:
special toamna) şi descompunerea s
- Page 83 and 84:
• prin modificare complexelor de
- Page 85 and 86:
• sunt buni indicatori ai efectel
- Page 87 and 88:
chironomidef) Temperatură -eliber
- Page 89 and 90:
ambele probe.Tabelul 1 Valori de to
- Page 91 and 92:
Figura 2 Stânga Relaţia dintre ni
- Page 93 and 94:
Lecturi suplimentare recomandate st
- Page 95 and 96:
deteriorare a unui sistem ecologic,
- Page 97 and 98:
valorii componentelor capitalului n
- Page 99 and 100: • sursa transmite mesajul folosin
- Page 101 and 102: precum şi la cei care au ajutat pr
- Page 103 and 104: partea a doua informaţia nouă. Ci
- Page 105 and 106: 14 Influenţarea deciziilor cu priv
- Page 107 and 108: Bibliografie1. Adamescu, M., A. Vă
- Page 109 and 110: 49. Maltby, E. (ed.), 1998, Functio
- Page 111 and 112: Rolul (eng. “role”, fr. “fonc
- Page 113 and 114: 3 Existenţa resurselor externe nec
- Page 115 and 116: Anexa 2 Caracteristici generale ale
- Page 117 and 118: fie aplicat într-o limbă pe care
- Page 119 and 120: Tabelul 1 Structura matricii cadrul
- Page 121 and 122: ezultatele proiectului. După cum v
- Page 123 and 124: Dificultăţile întâmpinate în u
- Page 125 and 126: Dunare (Vadineanu si colab, 2000c),
- Page 127 and 128: pentru integrarea in consortii euro
- Page 129 and 130: perioadele de golire lenta, pe dura
- Page 131 and 132: ipoteza ca patru tipuri de sol vor
- Page 133 and 134: Nu in ultimul rand, cunoasterea obt
- Page 135 and 136: Anexa 5 Tehnici specifice populaţi
- Page 137 and 138: Tabelul 1 (continuare)MetodăAlţic
- Page 139 and 140: Depozitarea temporară a nevertebra
- Page 141 and 142: nou cu atenţie pentru a se găsi e
- Page 143 and 144: pe pajişti, unde pot fi uşor expu
- Page 145 and 146: de indivizi din proba totală, înd
- Page 147 and 148: materialului poate reprezenta o pro
- Page 149: Prelevarea de probe pe această cal
- Page 153 and 154: albă sau neagră.O metodă mai raf
- Page 155 and 156: Observarea directă (vezi metoda ur
- Page 157 and 158: mare sensibilitate a operatorilor
- Page 159 and 160: Prinderea cu undiţa cu cârligPeş
- Page 161 and 162: concentrează peştii către sector
- Page 163 and 164: Estimarea pe cale vizuală este fă
- Page 165 and 166: Unele metode pot fi distructive pen
- Page 167 and 168: capturate, sau în cazul unei captu
- Page 169 and 170: Tabelul 4 Folosirea de metode difer
- Page 171 and 172: perturbatatoare decât cele având
- Page 173 and 174: Tabelul 2 Rezultatele prelevărilor
- Page 175 and 176: Tabelul 3 Rezultatele prelevărilor
- Page 177 and 178: Rata dedenitrificarengN/gs.u./hazot
- Page 179 and 180: Rata dedenitrificarengN/gs.u./hazot
- Page 181 and 182: Tabelul 1 Parametrii fizico-chimici
- Page 183 and 184: Tabelul 3 Densitatea unor familii d
- Page 185 and 186: Anexa 9 Analiza critică a literatu
- Page 187 and 188: cele de elaborare si implementare a
- Page 189 and 190: • cum anume se elaborează un pro
- Page 191: 26 Evaluarea economică a sistemelo