Marcajele care sunt cu un sens ambiguu sau sunt pierdute pot face analiza datelor <strong>de</strong> marcare-recapturăfoarte dificile. O presupunere importantă <strong>de</strong> la care porneşte această tehnică este unicitatea mo<strong>de</strong>lului marcajului, şică cele mai multe nu vor fi pierdute cu vremea. De asemena, se presupune că nu le vor afecta comportamentul. Încaz contrar, estimările privind dimensiunile populaţiei şi probabilităţile <strong>de</strong> supravieţuire vor fi grav distorsionate.Pier<strong>de</strong>rea marcajelor poate fi corectată prin marcarea <strong>de</strong> două ori a indivizilor, şi calculul ulterior al ratei pier<strong>de</strong>rii. Osoluţie mai bună este conceperea unei alte tehnici, superioare, pentru specia avută în ve<strong>de</strong>re.PăsăriPăsările sunt organismele cu populaţiile cel mai uşor <strong>de</strong> observat şi cuantificat. Sunt <strong>de</strong>seori strălucitorcolorate, relativ uşor <strong>de</strong> observat, şi produc multe sunete. Sunt <strong>de</strong>asemenea foarte mult studiate, ceea ce a dus laapariţia a numeroase cărţi <strong>de</strong>spre munca în teren, şi a multor persoane care sunt pasionate, atât amatori cât şiprofesionişti, şi care au acumulat numeroase cunoştinţe în domeniu. Datorită acestei popularităţi, ele sunt cel maibine observate dintre toţi taxonii. Deşi se poate argumenta că păsările primesc o atenţie oarecum supradimensionată,implicarea universală a voluntarilor în multe programe face ca observarea păsărilor să fie o cale <strong>de</strong> monitorizare astării generale <strong>de</strong> sănătate a mediului foarte eficientă din punct <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al costurilor.Păsările îşi manifestă <strong>de</strong>seori prezenţa pe cale vocală, şi multe specii <strong>de</strong> păsări sunt cel mai bine <strong>de</strong>tectatepe calea sunetelor şi chemărilor. Există, totuşi, câteva potenţiale lipsuri ale acestei meto<strong>de</strong>. Aceste problemeafectează mai multe dintre meto<strong>de</strong>le subliniate mai jos, în<strong>de</strong>osebi cartarea teritoriului, numărătorile punctiforme şistudiile pe linii <strong>de</strong> transect. De obicei, doar masculii teritoriali cântă, aşa că restul populaţiei, care nu poate fi<strong>de</strong>tectată astfel, este dificil <strong>de</strong> cuantificat. Păsările pot să cânte mai puţin, dacă populaţia este mai puţin numeroasă.Masculii neîmperecheaţi ale unor specii cântă mai mult <strong>de</strong>cât cei împerecheaţi. De exemplu, masculii neacuplaţi <strong>de</strong>Seiurus aurocapillus cântă <strong>de</strong> 3,5 ori mai <strong>de</strong>s <strong>de</strong>cât cei cuplaţi. Masculii necuplaţi <strong>de</strong> Oporonis formosus cântă <strong>de</strong>5,4 ori mai <strong>de</strong>s <strong>de</strong>cât cei necuplaţi. Masculii <strong>de</strong> lăcar Acrocephalus schoebaenus încetează cântecul, odată ce auatras o femelă, dar masculii <strong>de</strong> Acrocephalus scirpaceus continuă să cânte, odată realizată acuplarea. Asemeneadiferenţe între specii necesită astfel o cunoaştere a modului <strong>de</strong> viaţă a speciei în studiu, altfel estimările privinddimensiunea populaţiilor pot fi distorsionate, iar investigaţiile habitatelor a<strong>de</strong>cvate pentru cântec pot fi avea rezultateconfuze. […]Tabelul 4 listează meto<strong>de</strong>le care au folosit pentru cuantificarea populaţiilor <strong>de</strong> păsări. Deşi sunt enumeratemai multe meto<strong>de</strong>, există două tipuri principale: cele <strong>de</strong>stinate numărării speciilor care sunt distribuite uniform pesuprafaţa ocupată, şi a doua pentru speciile distribuite neuniform. De exemplu, cartarea teritoriului, investigaţiilepunctiforme şi pe linie <strong>de</strong> transect sunt cele mai a<strong>de</strong>cvate pentru speciile distribuite uniform (<strong>de</strong> exemplu, în cazulspeciilor teritoriale), în timp ce numărătorile <strong>de</strong> colonii, adăposturi <strong>de</strong> noapte, stoluri şi locuri <strong>de</strong> luptă între masculisunt cele mai potrivite pentru speciile cu distribuţie insulară. De asemenea, dispersia unei specii poate varia <strong>de</strong>-alungul ciclului anual. De exemplu masculii multor specii <strong>de</strong> cocoşi <strong>de</strong> munte se strâng primăvara <strong>de</strong>vreme în locurile<strong>de</strong> competiţie şi reproducere dar sunt puternic dispersaţi în restul anului; păsările <strong>de</strong> mare <strong>de</strong>sori se adună în colonii<strong>de</strong> reproducere primăvara, dar zboară <strong>de</strong>asupra mării pentru restul anului. Este mai simplu să se numere păsărileatunci când sunt strânse <strong>de</strong>cât atunci când au o distribuţie uniformă.Numărarea cuiburilor din cadrul coloniilorPăsări care cuibăresc în colonii, în<strong>de</strong>osebi păsări <strong>de</strong> mare şi stârci, unele passeriforme şi din ordine înrudite cu acestaDescriereAproape a opta parte din speciile <strong>de</strong> păsări cuibăresc în colonii şi, prin urmare, sunt uşor <strong>de</strong> numărat întimpul perioa<strong>de</strong>i <strong>de</strong> reproducere. Această tehnică este adoptată în funcţie <strong>de</strong> amplasarea coloniei (pe un mal abrupt,pe sol, în gropi, în copaci sau tufişuri). […]Multe păsări care cuibăresc colonial se reproduc sincron. Acest fapt este un avantaj, din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>real cuantificării populaţiilor, <strong>de</strong>oarece toate păsările apte <strong>de</strong> reproducere vor fi prezente în colonie în aceeaşiperioadă, având acelaşi stadiu în ciclul reproductiv. Cel mai potrivti moment pentru numărătoare este în generalcuprins între mijlocul incubaţiei şi începutul folosirii cuiburilor. Dacă studiul este început prea <strong>de</strong>vreme, nu aînceput <strong>de</strong>punerea ouălor, dacă e prea târziu, unele perechi pot s<strong>de</strong>ja să fi peirdut puii şi golit locul cuibului, amabelesituaţii ducând la subestimări ale ale numărului total al populaţiei reproducătoare. În cazul speciiilor coloniale careau un anotimp <strong>de</strong> repoducere mai scurt, precum şi o rată înaltă <strong>de</strong> pier<strong>de</strong>re a cuiburilor, estimarea populaţiei poate fimai dificilă.170
Tabelul 4 Folosirea <strong>de</strong> meto<strong>de</strong> diferite pentru grupe diferite <strong>de</strong> păsări. *, o metodă care este folosită în mod uzual;+, metodă <strong>de</strong>s aplicabilă; ?, metodă aplicabilă doar în anumite cazuri.MetodăPăsăriacvaticedulcicolePăsăriacvaticemarinePăsări din ordineprecumCiconiiformes,Gruiformes şiPhoenicopteriformesPăsări <strong>de</strong> pradă(Falconiformesşi Strigiformes)171Galliforme,Charadriiforme,etc. (păsăripentru vânat)Ordine înruditecupasseriformele(Trogoniiforme,Piciforme, etc.)Numărătoarea <strong>de</strong> + * + ?cuiburi în coloniiNumărătoarea* ?locurilor <strong>de</strong>competitţie şiconfruntareNumărarea + * ?locurilor <strong>de</strong>dormitNumărarea + + ? ?stolurilorNumărătoarea+ ?păsărilormigratoareCartarea + + + + + *teritoriuluiNumărători ? ? ? ? + *punctiformeTransecte liniare + * + + + + *Răspuns la+ + ? ?redareacânteculuiCaptura/unitatea? +<strong>de</strong> efortMarcare-? ? ? ? ? ? ?eliberare-recapturareNumărători în + +scă<strong>de</strong>re???droppingNumărători? +cronometrate alespeciilorIndividualizareprin cântec? ? ? ? ? ? ?Pereţi abrupţi/râpePasseriformesCea mai potrivită poziţei din care se poate face numărătoarea este puţin <strong>de</strong>asupra colonei, dar faţă în faţăcu aceasta. Mulţi ornitologi au murit în timpul studiului efectuat pe păsări marine; este importantă asigurareasiguranţei poziţiei respective. Trebuie numărate perechile <strong>de</strong> păsări sau cuiburile ocupate (sau cel puţin aparentocupate). În cazul unor specii care cuibăresc la <strong>de</strong>nsităţi înalte perechile <strong>de</strong> păsări sunt greu <strong>de</strong> numărat, <strong>de</strong>oareceaceasta necesită i<strong>de</strong>ntificarea tuturor siturilor cu ouă, pui, sau adulţi care clocesc; aceasta poate dura ore. În cazulacestor specii, numărarea individuală a păsărilor este o tehnică mult mai eficace. În ve<strong>de</strong>rea uşurării numărătorii,este necesară divizarea coloniei în subunităţi. Observarea coloniilor poate varia în funcţie <strong>de</strong> anotimp şi <strong>de</strong> ritmulcircadian, fiind importantă luarea unei <strong>de</strong>cizii asupra momentului numărării.În cazul unor specii coloniale care sunt foarte uşor vizibile fotografierea coloniei şi numărărea cuiburilordirect din fotografie este o cale mai simplă. Această metodă este utilă în<strong>de</strong>osebi atunci când nu există o poziţiea<strong>de</strong>cvată pentru o observare pe teren, dar o fotografie, <strong>de</strong> pe un vapor sau dintr-un avion, poate fi efectuată. În cazulunor specii fotografierea poate fi nepotrivită, <strong>de</strong>oarece păsările marine albe şi negre pot fi uşor confundate cu<strong>de</strong>pozite <strong>de</strong> guano sau cu diverse umbre.GropiGropile pot fi cel mai bine numărate prin cuantificarea suprafeţelor cu gropi care par ocupate în cazul unorcuadrate randomice sau randomice stratificate, sau al unor linii <strong>de</strong> transect, urmată <strong>de</strong> numărarea efectivă a gropilorcare par ocupate. Realizarea <strong>de</strong> cuadrate circulare <strong>de</strong> prelevare a probelor este o metodă uşor <strong>de</strong> aplicat practic.Lungimea stabilită a unei frânghii legată <strong>de</strong> un par va da o mărime <strong>de</strong>terminată a cuadratului. Frânghia şi parul suntuşor <strong>de</strong> transportat pe teren. Gropile ocupate pot fi <strong>de</strong>seori recunoscute după câteva trăsături, precum: pene, solexcavat, excremente, coji <strong>de</strong> ouă sparte şi miros (acesta din urmă, în<strong>de</strong>osebi, <strong>de</strong>notă prezenţa puilor). Un endoscoppoate fi utilizat pentru examinarea conţinutului cuibului, <strong>de</strong>şi, pe teren, în cazul unei lungimi prea mari a cuibuluisăpat sau prezenţei <strong>de</strong> prea multe ramificaţii, această <strong>de</strong>terminare pe cale optică a compoziţiei cuibului este foarte
- Page 1 and 2:
Virgil IordacheLucrări practice de
- Page 3:
IntroducereScopul şi contextul man
- Page 6 and 7:
protest de amploare fără să aib
- Page 8 and 9:
evizuirii cunoştinţelor acumulate
- Page 10 and 11:
Tabelul 1.4 Etape suplimentare a c
- Page 12 and 13:
• Lomborg, B., 2001, The Skeptica
- Page 14 and 15:
Totuşi cunoaşterea disponibilă
- Page 16 and 17:
managementul ciclului de proiect ş
- Page 18 and 19:
3 Delimitarea unităţilor hidrogeo
- Page 20 and 21:
Dacă putem obţine şi fotografii
- Page 22 and 23:
nÎn figura 2 sunt prezentate imagi
- Page 24 and 25:
Fişa 1Numele cercetătorului _____
- Page 26 and 27:
Fişa 3 Exemplarul ___Numele cercet
- Page 28 and 29:
puţin probabil să se mai suprapun
- Page 30 and 31:
determinate de ritmul şi intensita
- Page 32 and 33:
mediul înconjurător, după ce ele
- Page 34 and 35:
subterană ? Imaginaţi o metodă d
- Page 36 and 37:
exemplu în cazul nevertebratelor d
- Page 38 and 39:
nemarcate găsite în ziua 3 avem u
- Page 41 and 42:
Cum se poate face prelevarea probel
- Page 43 and 44:
luăm proba, atunci este evident c
- Page 45 and 46:
Figura 7 Modalităţi alternative d
- Page 47 and 48:
6 Metode pentru determinarea unor p
- Page 49 and 50:
Principalul avantaj al cuadratelor
- Page 51 and 52:
de aceea este recomandabilă prelev
- Page 53 and 54:
datele obţinute calculaţi densita
- Page 55 and 56:
• Kent, M., P. Coker, 1998, Veget
- Page 57 and 58:
organizare spaţio-temporală a pro
- Page 59 and 60:
• Datele din tabelul 1 indică fa
- Page 61 and 62:
Lecturi suplimentare recomandate st
- Page 63 and 64:
caracterizăm mărimea tuturor popu
- Page 65 and 66:
similaritate al lui Morisita 38 :2
- Page 67 and 68:
spaţiotemporală şi nişa funcţi
- Page 69 and 70:
Figura 2 Schimbări în tiparele de
- Page 71 and 72:
Tabelul 1 Metode utilizate pentru e
- Page 73 and 74:
Tabelul 1 Continuare71
- Page 75 and 76:
Unitatea de măsură este kj m -2 a
- Page 77 and 78:
10 Caracterizarea circuitelor bioge
- Page 79 and 80:
Caseta 1 Protocol de lucru pentru d
- Page 81 and 82:
special toamna) şi descompunerea s
- Page 83 and 84:
• prin modificare complexelor de
- Page 85 and 86:
• sunt buni indicatori ai efectel
- Page 87 and 88:
chironomidef) Temperatură -eliber
- Page 89 and 90:
ambele probe.Tabelul 1 Valori de to
- Page 91 and 92:
Figura 2 Stânga Relaţia dintre ni
- Page 93 and 94:
Lecturi suplimentare recomandate st
- Page 95 and 96:
deteriorare a unui sistem ecologic,
- Page 97 and 98:
valorii componentelor capitalului n
- Page 99 and 100:
• sursa transmite mesajul folosin
- Page 101 and 102:
precum şi la cei care au ajutat pr
- Page 103 and 104:
partea a doua informaţia nouă. Ci
- Page 105 and 106:
14 Influenţarea deciziilor cu priv
- Page 107 and 108:
Bibliografie1. Adamescu, M., A. Vă
- Page 109 and 110:
49. Maltby, E. (ed.), 1998, Functio
- Page 111 and 112:
Rolul (eng. “role”, fr. “fonc
- Page 113 and 114:
3 Existenţa resurselor externe nec
- Page 115 and 116:
Anexa 2 Caracteristici generale ale
- Page 117 and 118: fie aplicat într-o limbă pe care
- Page 119 and 120: Tabelul 1 Structura matricii cadrul
- Page 121 and 122: ezultatele proiectului. După cum v
- Page 123 and 124: Dificultăţile întâmpinate în u
- Page 125 and 126: Dunare (Vadineanu si colab, 2000c),
- Page 127 and 128: pentru integrarea in consortii euro
- Page 129 and 130: perioadele de golire lenta, pe dura
- Page 131 and 132: ipoteza ca patru tipuri de sol vor
- Page 133 and 134: Nu in ultimul rand, cunoasterea obt
- Page 135 and 136: Anexa 5 Tehnici specifice populaţi
- Page 137 and 138: Tabelul 1 (continuare)MetodăAlţic
- Page 139 and 140: Depozitarea temporară a nevertebra
- Page 141 and 142: nou cu atenţie pentru a se găsi e
- Page 143 and 144: pe pajişti, unde pot fi uşor expu
- Page 145 and 146: de indivizi din proba totală, înd
- Page 147 and 148: materialului poate reprezenta o pro
- Page 149 and 150: Prelevarea de probe pe această cal
- Page 151 and 152: apă, şi apoi să scufunde rapid r
- Page 153 and 154: albă sau neagră.O metodă mai raf
- Page 155 and 156: Observarea directă (vezi metoda ur
- Page 157 and 158: mare sensibilitate a operatorilor
- Page 159 and 160: Prinderea cu undiţa cu cârligPeş
- Page 161 and 162: concentrează peştii către sector
- Page 163 and 164: Estimarea pe cale vizuală este fă
- Page 165 and 166: Unele metode pot fi distructive pen
- Page 167: capturate, sau în cazul unei captu
- Page 171 and 172: perturbatatoare decât cele având
- Page 173 and 174: Tabelul 2 Rezultatele prelevărilor
- Page 175 and 176: Tabelul 3 Rezultatele prelevărilor
- Page 177 and 178: Rata dedenitrificarengN/gs.u./hazot
- Page 179 and 180: Rata dedenitrificarengN/gs.u./hazot
- Page 181 and 182: Tabelul 1 Parametrii fizico-chimici
- Page 183 and 184: Tabelul 3 Densitatea unor familii d
- Page 185 and 186: Anexa 9 Analiza critică a literatu
- Page 187 and 188: cele de elaborare si implementare a
- Page 189 and 190: • cum anume se elaborează un pro
- Page 191: 26 Evaluarea economică a sistemelo