Landscape, and Regional Scales, Kluwer Aca<strong>de</strong>mic Publishers, Dordrecht, 512 pp, (1998)17. Kerner, M., D. Krogmann, 1994 Partitioning of trace metals in suspen<strong>de</strong>d matter from the Elbe estuary fractionedby a sedimentation method Netherlands J. Sea Res. 33, 19-2718. Khan, H. and G. S. Brush, Estuaries, 17: 345-360 (1994)19. Koh., T., Miura, Y., Yamamuro, N., Takaki, T., 1990, The Analyst, 115, 1133-113720. Krantzberg, G., 1994 Spatial and temporal variability in metal bioavailability and toxicity of sediments fromHamilton Harbour, Lake Ontario Environ. Toxicol. Chem. 13, 1685-1698 (55)21. Kraus, M. L., 1988, “Wetlands: Toxicant sinks or reservoirs ?”, In: J. A. Kusler, R. Novitzki (Eds.), Proceedings ofthe National Wetland Symposium: Wetland Hydrology, Chicago, Illinois Berne, NY, 192-196 (1988).22. Mahner, M, M. Bunge, 1997, Foundations of Biophilosophy, Springer-Verlag Berlin Hei<strong>de</strong>lberg, 423 pp23. Maltby, E., D. V. Hogan, C. P. Immirzi, J. H. Tellam, M. J. van <strong>de</strong>r Peijl, 1994 Building a new approach to theinvetigation and assessment of wetland ecosystem functioning Global wetlands: Old World and New, edited by W.J. Mitsch, Elsevier Science B. V., 637-658p24. Mitsch, W. J, J. G. Gosselink, “Wetlands”, Van Nostrand Reinhold, New York, 513 pages (1986)25. Nafea Al-Azzawi, M., Biogeochemical cycles of some mineral elements in aquatic ecosystems from DanubeDelta. Doctoral thesis, Bucharest University, 104 pages (1987)26. Neagoe, A., V. Iordache, T. Altorfer, M. Pescaru, A. Vadineanu, 2000, Trace elements in vegetation of theDanube floodplain, in Proceedings of the 4 th Symposium on “Metals elements in Environment, Medicine andBiology”, in press27. Pesch, C.E., D.J. Hansen, W.S. Boothman, W.J. Berry and J.D. Mahony, 1995 The role of acid-volatile sulfi<strong>de</strong> andinterstitial water metal concentrations in <strong>de</strong>termining bioavailability of cadmium and nickel from contaminatedsediments to the marine polychaete Neanthes arenaceo<strong>de</strong>ntata Environ. Toxicol. Chem. 14, 129-14128. Pucket, L. J., M. D. Woodsi<strong>de</strong>, B. Libby and M. R. Schening, Wetlands, 13: 105-114 (1993)29. Sfriso, A., A. Marcomini, M. Zanette, 1995 Heavy Metals in Sediments, SPM snd Phytozoobenthos of the lagoon ofVenice Mar. Pollut. Bull. 30, 116-12430. Stewart, A. J., G. J. Haynest, M. I. Martinez, 1992, Fate and biological effects of contaminated vegetation in aTennessee stream Environ. Toxicol. Chem 11, 653-66431. Tessier, A., P. G. C. Campbell, M. Bisson, Anal. Chem. 51, 844-85432. Timothy, T. S., M. L. Shelley, Ecological Engineering, 12: 231-252 (1999)33. Vadineanu A., S. Cristofor and V. Iordache, “Lower Danube River System biodiversity changes”, In: B. Gopal,W. J. Junk and J. A. Davis (Eds), Biodiversity in Wetlands: Assessment, Function and Conservation, BackhuysPublishers, in press (2000a)34. Vadineanu A., S. Cristofor, C. Postolache, I. Barbu, M. Pauca-Comanescu, “The long term ecological researchnetwork in Romania” in Cooperation in long term ecological research in central and Eastern Europe,Proceedings of the ILTER Regional Workshop, Budapest, Hungary, 47-60 (2000b)35. Vadineanu A., S. Cristofor, G. Ignat, V. Iordache, A. Sarbu, C. Ciubuc, G. Romanca, I. Teodorescu, C. Postolache,C. Adamescu, C. Florescu, 1997. Functional assessment of the wetlands ecosystems in the Lower Danube RiverSystem. Proceedings 32 nd Conference IAD Viena: 463-46636. Vadineanu, A., 2000, Lower Danube Wetlands System, in “Wetlands Handbook”, edited by E. Maltby, in press37. Vadineanu, A., M. Constantinescu, S. Cristofor, A. Varduca, C. David, V. Piescu, I. Pecheanu, V. Iordache, C.Postolache, A. Neagoe, 2000c, Results of the monitoring program in the Lower Danube River System relatedwith Yugoslavian conflict, in Proceedings of the 5 th Symposium on Environmental Contamination, Prague,Czech Republic, in press38. Vadineanu, A.,1998, Sustainable Development, Bucharest University Press, 247 pages (1998)39. Van <strong>de</strong>r Peijl, M. J, and J. T. A. Verhoeven, Biogeochemistry 50: 45-71 (2000)132
Anexa 5 Tehnici specifice populaţiilor <strong>de</strong> nevertebrate, peşti, reptile şi păsări.Tehnicile prezentate în această anexă reflectă particularităţile grupurilor <strong>de</strong> organisme respectiveşi se referă în multe cazuri la modul <strong>de</strong> capturare. Aceste tehnici trebuie utilizate în modcomplementar cu meto<strong>de</strong>le generale <strong>de</strong> evaluare a mărimii populaţiilor (prezentate în capitolul5).Textul <strong>de</strong> mai jos este tradus după Sutherland (ed. 1996).NevertebrateNevertebratele, datorită dimensiunilor lor reduse, sunt capabile <strong>de</strong> a utiliza/exploata zone foarte mici dinmediu, cu caracteristici specifice. Aceste zone sunt cunoscute şi sub numele <strong>de</strong> microhabitate. Mulţi taxoni <strong>de</strong>nevertebrate, în<strong>de</strong>osebi insecte, ocupă <strong>de</strong> asemenea microhabitate diferite în <strong>de</strong>cursul diferitelor stadii din ciclul lor<strong>de</strong> viaţă, fiind prin urmare prezente în cadrul microhabitatelor respective doar pentru perioa<strong>de</strong> scurte <strong>de</strong> timp <strong>de</strong>-alungul unui an, (<strong>de</strong> exemplu, există câteva coleoptere care îşi <strong>de</strong>sfăşoară stadiile larvare în canalele <strong>de</strong> exsudare alesevei din copacii afectaţi <strong>de</strong> diverşi factori). Datorită acestui fapt, este frecvent necesară stabilirea <strong>de</strong> strategii <strong>de</strong>colectare a probelor <strong>de</strong> nevertebrate, la o scară mai redusă <strong>de</strong>cât cea folosită în cazul multor vertebrate. Aceastaînseamnă că pentru observarea/studiul asupra nevertebratelor <strong>de</strong> pe un anumit teritoriu (<strong>de</strong> exemplu o suprafaţăîmpădurită) va fi necesară luarea <strong>de</strong> probe dintr-o paletă largă <strong>de</strong> tipuri <strong>de</strong> microhabitate din cadrul zonei forestiere(<strong>de</strong> exemplu lemn mort, aparţinând diferitelor specii <strong>de</strong> arbori, aflaţi în variate stadii <strong>de</strong> <strong>de</strong>scompunere şi cu diferitenivele ale umidităţii; frunzele diverselor specii <strong>de</strong> arbori şi arbuşti, litieră foliară umedă şi uscată, sol, pământ sterp,etc.). Mai poate fi necesară colectarea <strong>de</strong> probe <strong>de</strong> mai multe ori <strong>de</strong>-a lungul unui an, în scopul obţinerii unei selecţiireprezentative pentru speciile prezente în zona studiată. De asemenea, în cazul comparaţiei efectuate întrenevertebrate provenite din situri diferite, sau din acelaşi amplasament, dar în perioa<strong>de</strong> diferite, este necesarăcertitudinea unei comparaţii între populaţii faunistice din microhabitate similare, şi a <strong>de</strong>sfăşurării colectării înaceleaşi perioa<strong>de</strong>/momente ale anului.În ve<strong>de</strong>rea colectării <strong>de</strong> probe din populaţiile <strong>de</strong> nevertebrate, a fost concepută o paletă largă <strong>de</strong> tehnici <strong>de</strong>capturare prin amplasarea <strong>de</strong> capcane. Multe dintre acestea sunt bazate pe componente mari şi costisitoare aleechipamentului <strong>de</strong> captură, uneori acestea reprezentând doar modificări ale unor componente/piese <strong>de</strong>ja existente.Meto<strong>de</strong>le alese pentru prezentarea în cadrul acestui capitol sunt ieftine şi uşor <strong>de</strong> folosit, putând fi utilizate practicpe o scară mai largă în scopul colectării <strong>de</strong> probe din populaţiile <strong>de</strong> nevertebrate (tabelul 1).Activitatea celor mai multe nevertebrate, în<strong>de</strong>osebi a insectelor, este <strong>de</strong>seori influenţată <strong>de</strong> către condiţiilemeteorologice şi <strong>de</strong> momentul din <strong>de</strong>cursul zilei. Nivelul activităţii poate hotărî în care habitat sau microhabitat esteprezent un anumit individ la un moment dat (<strong>de</strong> exemplu, dacă vizitează surse <strong>de</strong> nectar, sau se odihneşte învegetaţia înaltă); cât <strong>de</strong> uşoare pot fi localizarea sau capturarea individului, sau posibilitatea să fie prins în capcană.Atunci când se face o comparaţie privind tipurile/mostrele <strong>de</strong> faună din diferite situri, sau din momente diferite lanivelul aceluiaşi site, este <strong>de</strong> obicei necesară standardizarea condiţiilor meteo şi a momentului zilei în care luarea <strong>de</strong>probe are loc. Acestea au o mai mare importanţă în<strong>de</strong>osebi în cazul folosirii <strong>de</strong> capcane.Toate meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> captură a nevertebratelor prin capcane sunt bazate pe mişcarea activă a animelelor, carele poate aduce în capcană. Din acest motiv, capturile <strong>de</strong> indivizi vor reflecta atât abun<strong>de</strong>nţa şi activitatea speciiilorconsi<strong>de</strong>rate, cât şi vulnerabilitatea acestora din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al capturării. Mai mult, capturările realizate prinfolosirea <strong>de</strong> atractanţi (capcane luminoase, substanţe a<strong>de</strong>zive, capcane ce folosesc curenţi <strong>de</strong> aer, capcane-gropi cumomeală şi capcane bazate doar pe momeli) pot avea rezultate confuze datorită speciilor atrase <strong>de</strong> <strong>de</strong> un anumit tip<strong>de</strong> atractant. În aceste cazuri, capturile vor reflecta <strong>de</strong> asemenea parametri precum distanţa maximă <strong>de</strong> acţiune aatractantului respectiv, acesta fiind o variabilă a condiţiilor meteo şi diferitelor amplasări ale capcanelor. De aceea,meto<strong>de</strong>le <strong>de</strong> captură prin capcane dau indicii asupra abun<strong>de</strong>nţei; ele nu pot fi utilizate în ve<strong>de</strong>rea estimărilorabun<strong>de</strong>nţei absolute. Este important <strong>de</strong> luat în calcul acest fapt în momentul interpretării rezultatelor.Dificultatea i<strong>de</strong>ntificării multor specii <strong>de</strong> nevertebrate, alăturată necesităţii <strong>de</strong> a împiedica nevertebratele săse <strong>de</strong>voreze reciproc, sau să moară, fiind ulterior <strong>de</strong>scompuse, duc <strong>de</strong>seori la uci<strong>de</strong>rea şi conservarea acestora. Oriceplan <strong>de</strong> folosire a capcanelor trebuie să ia în calcul efectul pe care prelevarea unor indivizi îl poate avea asuprapopulaţiilor locale <strong>de</strong> nevertebrate. Acesta este un aspect important în<strong>de</strong>osebi în cazul capturării <strong>de</strong> nevertebrate <strong>de</strong>dimensiuni mari, mature sexual, cum ar fi libelule, fluturi şi greieri, în cazul cărora colonia inclu<strong>de</strong> un număr foartemic <strong>de</strong> adulţi. Efectul aşezării <strong>de</strong> capcane asupra taxonilor care nu sunt revelatori din punctul <strong>de</strong> ve<strong>de</strong>re al unuistudiu dat trebuie <strong>de</strong> asemenea luat în consi<strong>de</strong>rare.137
- Page 1 and 2:
Virgil IordacheLucrări practice de
- Page 3:
IntroducereScopul şi contextul man
- Page 6 and 7:
protest de amploare fără să aib
- Page 8 and 9:
evizuirii cunoştinţelor acumulate
- Page 10 and 11:
Tabelul 1.4 Etape suplimentare a c
- Page 12 and 13:
• Lomborg, B., 2001, The Skeptica
- Page 14 and 15:
Totuşi cunoaşterea disponibilă
- Page 16 and 17:
managementul ciclului de proiect ş
- Page 18 and 19:
3 Delimitarea unităţilor hidrogeo
- Page 20 and 21:
Dacă putem obţine şi fotografii
- Page 22 and 23:
nÎn figura 2 sunt prezentate imagi
- Page 24 and 25:
Fişa 1Numele cercetătorului _____
- Page 26 and 27:
Fişa 3 Exemplarul ___Numele cercet
- Page 28 and 29:
puţin probabil să se mai suprapun
- Page 30 and 31:
determinate de ritmul şi intensita
- Page 32 and 33:
mediul înconjurător, după ce ele
- Page 34 and 35:
subterană ? Imaginaţi o metodă d
- Page 36 and 37:
exemplu în cazul nevertebratelor d
- Page 38 and 39:
nemarcate găsite în ziua 3 avem u
- Page 41 and 42:
Cum se poate face prelevarea probel
- Page 43 and 44:
luăm proba, atunci este evident c
- Page 45 and 46:
Figura 7 Modalităţi alternative d
- Page 47 and 48:
6 Metode pentru determinarea unor p
- Page 49 and 50:
Principalul avantaj al cuadratelor
- Page 51 and 52:
de aceea este recomandabilă prelev
- Page 53 and 54:
datele obţinute calculaţi densita
- Page 55 and 56:
• Kent, M., P. Coker, 1998, Veget
- Page 57 and 58:
organizare spaţio-temporală a pro
- Page 59 and 60:
• Datele din tabelul 1 indică fa
- Page 61 and 62:
Lecturi suplimentare recomandate st
- Page 63 and 64:
caracterizăm mărimea tuturor popu
- Page 65 and 66:
similaritate al lui Morisita 38 :2
- Page 67 and 68:
spaţiotemporală şi nişa funcţi
- Page 69 and 70:
Figura 2 Schimbări în tiparele de
- Page 71 and 72:
Tabelul 1 Metode utilizate pentru e
- Page 73 and 74:
Tabelul 1 Continuare71
- Page 75 and 76:
Unitatea de măsură este kj m -2 a
- Page 77 and 78:
10 Caracterizarea circuitelor bioge
- Page 79 and 80:
Caseta 1 Protocol de lucru pentru d
- Page 81 and 82:
special toamna) şi descompunerea s
- Page 83 and 84: • prin modificare complexelor de
- Page 85 and 86: • sunt buni indicatori ai efectel
- Page 87 and 88: chironomidef) Temperatură -eliber
- Page 89 and 90: ambele probe.Tabelul 1 Valori de to
- Page 91 and 92: Figura 2 Stânga Relaţia dintre ni
- Page 93 and 94: Lecturi suplimentare recomandate st
- Page 95 and 96: deteriorare a unui sistem ecologic,
- Page 97 and 98: valorii componentelor capitalului n
- Page 99 and 100: • sursa transmite mesajul folosin
- Page 101 and 102: precum şi la cei care au ajutat pr
- Page 103 and 104: partea a doua informaţia nouă. Ci
- Page 105 and 106: 14 Influenţarea deciziilor cu priv
- Page 107 and 108: Bibliografie1. Adamescu, M., A. Vă
- Page 109 and 110: 49. Maltby, E. (ed.), 1998, Functio
- Page 111 and 112: Rolul (eng. “role”, fr. “fonc
- Page 113 and 114: 3 Existenţa resurselor externe nec
- Page 115 and 116: Anexa 2 Caracteristici generale ale
- Page 117 and 118: fie aplicat într-o limbă pe care
- Page 119 and 120: Tabelul 1 Structura matricii cadrul
- Page 121 and 122: ezultatele proiectului. După cum v
- Page 123 and 124: Dificultăţile întâmpinate în u
- Page 125 and 126: Dunare (Vadineanu si colab, 2000c),
- Page 127 and 128: pentru integrarea in consortii euro
- Page 129 and 130: perioadele de golire lenta, pe dura
- Page 131 and 132: ipoteza ca patru tipuri de sol vor
- Page 133: Nu in ultimul rand, cunoasterea obt
- Page 137 and 138: Tabelul 1 (continuare)MetodăAlţic
- Page 139 and 140: Depozitarea temporară a nevertebra
- Page 141 and 142: nou cu atenţie pentru a se găsi e
- Page 143 and 144: pe pajişti, unde pot fi uşor expu
- Page 145 and 146: de indivizi din proba totală, înd
- Page 147 and 148: materialului poate reprezenta o pro
- Page 149 and 150: Prelevarea de probe pe această cal
- Page 151 and 152: apă, şi apoi să scufunde rapid r
- Page 153 and 154: albă sau neagră.O metodă mai raf
- Page 155 and 156: Observarea directă (vezi metoda ur
- Page 157 and 158: mare sensibilitate a operatorilor
- Page 159 and 160: Prinderea cu undiţa cu cârligPeş
- Page 161 and 162: concentrează peştii către sector
- Page 163 and 164: Estimarea pe cale vizuală este fă
- Page 165 and 166: Unele metode pot fi distructive pen
- Page 167 and 168: capturate, sau în cazul unei captu
- Page 169 and 170: Tabelul 4 Folosirea de metode difer
- Page 171 and 172: perturbatatoare decât cele având
- Page 173 and 174: Tabelul 2 Rezultatele prelevărilor
- Page 175 and 176: Tabelul 3 Rezultatele prelevărilor
- Page 177 and 178: Rata dedenitrificarengN/gs.u./hazot
- Page 179 and 180: Rata dedenitrificarengN/gs.u./hazot
- Page 181 and 182: Tabelul 1 Parametrii fizico-chimici
- Page 183 and 184: Tabelul 3 Densitatea unor familii d
- Page 185 and 186:
Anexa 9 Analiza critică a literatu
- Page 187 and 188:
cele de elaborare si implementare a
- Page 189 and 190:
• cum anume se elaborează un pro
- Page 191:
26 Evaluarea economică a sistemelo