captura este abun<strong>de</strong>ntă, plasa trebuie golită cu ajutorul plaselor manuale înainte să se ajungă la capătul ei. În cazul încare captura este redusă, capătul plasei trebuie ridicat direct la bord. Dacă au fost culese cantităţi mari <strong>de</strong> <strong>de</strong>tritus, <strong>de</strong>exmeplu litieră, vârful plasei şi întregul ei corp trebuie aruncate pe mal, iar captura sortată acolo.În ve<strong>de</strong>rea estimării volumului apei (în cazul traulerelor <strong>de</strong> apă mijlocie) sau a suprafeţei fundului (în cazulcelor <strong>de</strong> fund), trebuie cunoscută distanţa acoperită <strong>de</strong> către plasă. Aceasta poate fi <strong>de</strong>terminată fie prin tractareaîntre două marcaje stabilite pe mal, fie fie conferind tractării o viteză dată o anumită perioadă <strong>de</strong> timp. Folosireatraulerelor este cel mai a<strong>de</strong>cvată ca metodă semicantitativă <strong>de</strong> estimare a numărului şi biomasei; altfel, captura perunitatea <strong>de</strong> efort este cea mai a<strong>de</strong>cvată măsură.Avantaje şi <strong>de</strong>zavantajeAceastă tehnică conduce prin ea însăşi la o cuantificare a populaţiei piscicole din întin<strong>de</strong>ri mari <strong>de</strong> apă,suprefeţele mari pot fi acoperite în scurtă vreme. Este importantă în cazul sistemelor cu curgere înceată, în cazulcărora curentul poate afecta <strong>de</strong>sfăşurarea plaselor cu greutăţi.Tehnica este limitată la ape care sunt relativ libere <strong>de</strong> obstrucţii. Este cronofagă, necesită echipamentscump, şi foloseşte cantităţi consi<strong>de</strong>rabile <strong>de</strong> combustibil (în<strong>de</strong>osebi în cazul plaselor-vidră). Lanţurile traulerelor <strong>de</strong>adâncime sunt <strong>de</strong>sori grele şi pot afecta consi<strong>de</strong>rabil biotopul. Impactul poate fi redus prin folosirea <strong>de</strong> traulerea culumină electrică. Peştii tind să fie răniţi în plase, datorită aglomerării şi abraziunii.Erori/DistorsiuniPeştii care se <strong>de</strong>plasează încet şi cei incapabili <strong>de</strong> a evada sunt mult mai uşor <strong>de</strong> capturat, în<strong>de</strong>osebi întraulerele <strong>de</strong> apă mijlocie. Speciile <strong>de</strong> adâncime sunt prelevate cel mai bine.Plase care sunt ridicate, aruncate şi împinsePeşti <strong>de</strong> dimensiuni mici aflaţi în ape scăzute (sau la suprafaţă), sau din ape cu curgere înceatăDescrierePlasele care sunt ridicate sunt împărţite în două categorii: plase ţinute manual, în formă <strong>de</strong> lingură caresunt pur şi simplu introduse sub suprafaţa apei şi ridicate brusc, şi plase plutitoare, care pot sta pe fund un timp,înainte <strong>de</strong> a fi brusc remorcate la suprafaţă. După cum implică <strong>de</strong>nunmirea lor, ele plutesc datorită structurii lor.Această caracteristcă poate fi contracarată prin atşarrwa unui cadru greu sau unei greutăţi printr-o bandă dizolvantă,formatădin dulciuri găurite. Odată ce lipiciul este dizolvat, plasa urcă prinzând peşte în calea către suprafaţă.Plasele care sunt aruncate reoprezintă lase circulare, cu greutăţi în juruil perimertrului. Ele prezintă <strong>de</strong>obicei o linie centrală care este ţinută în mână pentru a tracta plasa, după ce a fost aruncată. Aruncarea plasei dinbarcă sau <strong>de</strong> pe un vas special necesită o mare <strong>de</strong>xteritate manuală şi o prcaticăpentru a obţine distanţa şi formacorectă luată <strong>de</strong> plasă în aer, în vedrea amaximiză ri suprafeţei prelevate. peştii sunt prinşi î ochiurile plasei, pemăsură ce plasa este strânsă în momentul tractării. Un <strong>de</strong>sign eficient constă în amplsarea unei corzi la gura plasei,astfel încât aceasta să fie strânsă în ve<strong>de</strong>rwa îmopiedicării evadării peştilor.Plasele care sunt împinse sunt aemănătorare trualerelor, <strong>de</strong>oarece au o plasă în formă <strong>de</strong> pungă ataşată <strong>de</strong>un cadru în formă <strong>de</strong> triunghi sau al literei D, care menţine <strong>de</strong>schisă gura plasei. Cadrul este <strong>de</strong>seoir prevăzut cu rolepentru a facilita <strong>de</strong>plasarea. Efortul <strong>de</strong> prelevare al probelor cu acest gen <strong>de</strong> plase poate fi cu uşurinţă standardizatprin efectuarea aceluiaşi număr <strong>de</strong> paşi în timpul acţiunii <strong>de</strong> împingere.Aceste tehnici sunt <strong>de</strong> obicei folosite încazul peştilor <strong>de</strong> dimensiune mică, care se apropie <strong>de</strong> mal, şi caretrăiesc în ape puţin adânci, sau aproape <strong>de</strong> suprafaţă în apele mai profun<strong>de</strong>. Metoda menţionată poate prioducemăsurări absolute al eproductivităţii sau biomasei prin prelevare discretă d probe.Avantaje şi <strong>de</strong>zavantajeAcester trtei tipuri <strong>de</strong> palse sunt uşor <strong>de</strong> folosit şi nu necesită mult antrenament. Echipam,entul este ieftin,în<strong>de</strong>osebi dacăeste făcut din marerile care pot fi găsite pe plan local. toate aceste meto<strong>de</strong> sunt folosite pe scară largăîn ţările î curs <strong>de</strong> <strong>de</strong>zvoltare, iar intrarea în legătură cu branşa locală <strong>de</strong> pescari ăşi obţinerea cunoştinţelor acestoraeste un mare avantaj.În cazul unui mare număr <strong>de</strong> priobe, meto<strong>de</strong>le pot <strong>de</strong> veni energofage. Plasele care sunt ridicate şi aruncatepot <strong>de</strong> folos în cazul habitatelor invadate <strong>de</strong> vegetaţei care sunt difcil <strong>de</strong> investigatprin alte meto<strong>de</strong>. Plasele care suntîmpinse sunt limitate la condiţii <strong>de</strong> vegetaţei acvatică puţin <strong>de</strong>nsă, cu fundul peietros. Un <strong>de</strong>zaavantaj major alplaselor care suint aruncate sau ridicate este acela că nu se ştie prea mult <strong>de</strong>spre selectivitattea şi eficacitatea lor.Erori/DistorsiuniÎn cazul în care suprafaţa astfel cercetată este mai redusă, doar peştiimici sunt capturaţi eficient. Peştii cuvitreză mai marea înnotului sunt mai greu <strong>de</strong> prins.160
Prin<strong>de</strong>rea cu undiţa cu cârligPeşti prădători mari cu o <strong>de</strong>nsitate populaţională redusă, în<strong>de</strong>osebi în cazul râurilor cu curgere rapidă, lacuriloradânci, şi a măriiDescriereAceastă tehnică este bazată pe capturarea peştilor cu ajutorul unei momeli înfipte într-un cârlig. În cazulpeştilor prădători momeala poate consta în nevertebrate vii, precum vierni, sau în bucăţi <strong>de</strong> carne, peşte, etc. Momeliartificiale care imită momeli reale, precum viermi, muşte, peşti, broaşte şi mamifere pot fi <strong>de</strong>asemenea folosite.Pâinea, furctele, şi seminţaele pot fi utilizate pentru capturarea altor grupe <strong>de</strong> peşti.Undiţa poate fi scurtă şi fie ţinută direct în mână, fie mai lungă şi ataşată <strong>de</strong> un băţ. Pot fi folosite şi beţe cumosoare. În cazul primelor aceasta înseamnă că peştii nu trebuie aduşi atât <strong>de</strong> aproape, fiind mai puţin perturbaţi.Deasemenea, există un mai mare control asupra câligului. Undiţa poate fi aruncată dintr-un vas, sau <strong>de</strong> pe mal. Firultrebuie periodic tras, atfel încât să se imite mişcarea naturală a unei momeli vii. Pot fi folosite mai multe cârlige, însciopul creşterii şanselor <strong>de</strong> captură a peştilor.În momentul în care un peşte muşcă momeala, firul <strong>de</strong>vine tensionat şi trebuie tras imediat. Un flotor ataşatla linie poate da o indicaţie clară dacă peştele muşcă, <strong>de</strong>oarce se va scufunda dacă peştele trage cârligul. Tragerearapidă în sus asigură rămânerea cârligului în gura peştelui. Imediat ce peştele atinge suprafaţa, trebuie cules într-oplasă <strong>de</strong> mână. Cârligul trenbuie scos cu grijă din gura peştelui. Peştii prinşi trebhyie menţinuţi în conteinereumplute cu apă sau în plase <strong>de</strong> păstrare până ce proba este efectuată.Folosirea undiţei poate genera statitisci <strong>de</strong> capturăper unitaterea <strong>de</strong> efot <strong>de</strong>stinate anumitor grupe <strong>de</strong> peştivizate. Cu ajutorul metodologiei <strong>de</strong> marcare şi recapturare este <strong>de</strong> asemenea posibil să se obţină mai multăinformaţioe cantitivă asupra parametrilor.Ca o regulă generală, trebuie întot<strong>de</strong>auna cunsocute particularităţile locale prin discuţai cu pescarii dinzonă, se pot obţine sfaturi privitoare la momeli şi echipamente. De asemenena, este important <strong>de</strong> ştiut dacă metodaeste potrivită pentru capturarea speciei <strong>de</strong> interes Cei care participă la concursuri <strong>de</strong> pescuit pot ajuta echipa, înschimbul unei sumeAvantaje şi <strong>de</strong>zavantajeFolosirea undiţei este o metodă ieftină şi poate fi a<strong>de</strong>cvată pentru estimarea populaţiilor <strong>de</strong> specii mari,prădătoare, a celor care nu au o <strong>de</strong>nsitate mare, sau a celor care trăiesc în habitate greu <strong>de</strong> investigat prin altemeto<strong>de</strong>. Nu este portrivită pentru monitorizarea unor comunităţi întregi <strong>de</strong> peşti datorită selectivităţii sale ridicate. Încazul folosiri unuim mare număr <strong>de</strong> undiţe şi cârlige, metoda poate <strong>de</strong>veni energofagă. Dezavantajul principal alacestei meto<strong>de</strong> este inevitabila lezare a peştelui şi supunerera sa la un stress consi<strong>de</strong>rabil. Folosirea <strong>de</strong> cârlige fărăvârf, care pot fi scoase din gura peştelui mai uşor, reduce rănirea peştilor.Erori/DistorsiuniAceastă metodă are o selectivitate înaltă, fiind eficace doar în cazul anumitor specii. tipul <strong>de</strong> momeală va<strong>de</strong>termina ce speciei este capturată. Succesul meto<strong>de</strong>i <strong>de</strong>pin<strong>de</strong> în mare măsură <strong>de</strong> condiţiile <strong>de</strong> mediu, precumtemperatura apei, şi <strong>de</strong> comportamentul peştilor (în<strong>de</strong>osebi momentele când se hrăneşte). De asemenea, este ofuncţie a experienţei şi capacităţii pescarului.Prin<strong>de</strong>rea în plase pentru operculSpecii mobile <strong>de</strong> peşti în apă dulce sau sărată, în condiţii calme.DescriereAceasta este o tehnică pasivă care este bazată pe tentativa peştelui <strong>de</strong> a înota prin aperturi în formă <strong>de</strong>diamant, făcute într-o plasă aşezatăvertical în coloana <strong>de</strong> apă. Teoretic, <strong>de</strong>schi<strong>de</strong>rile sunt <strong>de</strong>stul <strong>de</strong> mari pentrupermite peştelui să-şi introducă capul, dar nu şi restul corpului, rămânând blocat datorită operculelor care sunt maigroase <strong>de</strong>cât capul. O plasă <strong>de</strong> restrângere e alcătuită din trei plase, una cu cochiuri mici, care atârnă lejer între douăplase cu ochiuri mai mari. Atunci când peştele atinge plasa, din oricare parte, el trege prin plasa cu ochiuri mari,atrenând-o pe cea cu ochiuri mici în cealaltăplasăcu ochiuri mari, formându-se astfel o pungă în care peştele estecapturat. În practică, în cazul folosirii ambelor tipuri <strong>de</strong> plase peştii pot fi prinşi la nivelul centrului corpului saublocaţi <strong>de</strong> către înotătoare sau spini.Acest tip <strong>de</strong> plase prezintă <strong>de</strong> as emenea o linie <strong>de</strong> flotoare la suprafaţă, şi o linie <strong>de</strong> plumb în parteainferioară. prin modularea greutăţii liniei <strong>de</strong> plumb, aceste plase pot fi <strong>de</strong>terminate să se scufun<strong>de</strong> sau să se ridice lasuprafaţă, permiţând captura <strong>de</strong> peşti aflaţi la adâncimi diferite. În apa puţin adâncă, aceste plase pot fi ancorate <strong>de</strong>fundul apei, pentru a preleva materail biologic din întreaga coloană <strong>de</strong> apă.Pentru a<strong>de</strong>sface această plasă, un capăt al ei trebyuie legat <strong>de</strong> un obiect cu poziţie fixă(geamandură, mal,etc.). Pe măsură ce barca se <strong>de</strong>plasează încet plasa este <strong>de</strong>sfăşurată sau lăsată să cadă din containerul în care esteţinută. În cazul în care plasa este <strong>de</strong>sfăcută prea repe<strong>de</strong>, există puţine şanse <strong>de</strong> corectură aunor eventuale <strong>de</strong>reglări161
- Page 1 and 2:
Virgil IordacheLucrări practice de
- Page 3:
IntroducereScopul şi contextul man
- Page 6 and 7:
protest de amploare fără să aib
- Page 8 and 9:
evizuirii cunoştinţelor acumulate
- Page 10 and 11:
Tabelul 1.4 Etape suplimentare a c
- Page 12 and 13:
• Lomborg, B., 2001, The Skeptica
- Page 14 and 15:
Totuşi cunoaşterea disponibilă
- Page 16 and 17:
managementul ciclului de proiect ş
- Page 18 and 19:
3 Delimitarea unităţilor hidrogeo
- Page 20 and 21:
Dacă putem obţine şi fotografii
- Page 22 and 23:
nÎn figura 2 sunt prezentate imagi
- Page 24 and 25:
Fişa 1Numele cercetătorului _____
- Page 26 and 27:
Fişa 3 Exemplarul ___Numele cercet
- Page 28 and 29:
puţin probabil să se mai suprapun
- Page 30 and 31:
determinate de ritmul şi intensita
- Page 32 and 33:
mediul înconjurător, după ce ele
- Page 34 and 35:
subterană ? Imaginaţi o metodă d
- Page 36 and 37:
exemplu în cazul nevertebratelor d
- Page 38 and 39:
nemarcate găsite în ziua 3 avem u
- Page 41 and 42:
Cum se poate face prelevarea probel
- Page 43 and 44:
luăm proba, atunci este evident c
- Page 45 and 46:
Figura 7 Modalităţi alternative d
- Page 47 and 48:
6 Metode pentru determinarea unor p
- Page 49 and 50:
Principalul avantaj al cuadratelor
- Page 51 and 52:
de aceea este recomandabilă prelev
- Page 53 and 54:
datele obţinute calculaţi densita
- Page 55 and 56:
• Kent, M., P. Coker, 1998, Veget
- Page 57 and 58:
organizare spaţio-temporală a pro
- Page 59 and 60:
• Datele din tabelul 1 indică fa
- Page 61 and 62:
Lecturi suplimentare recomandate st
- Page 63 and 64:
caracterizăm mărimea tuturor popu
- Page 65 and 66:
similaritate al lui Morisita 38 :2
- Page 67 and 68:
spaţiotemporală şi nişa funcţi
- Page 69 and 70:
Figura 2 Schimbări în tiparele de
- Page 71 and 72:
Tabelul 1 Metode utilizate pentru e
- Page 73 and 74:
Tabelul 1 Continuare71
- Page 75 and 76:
Unitatea de măsură este kj m -2 a
- Page 77 and 78:
10 Caracterizarea circuitelor bioge
- Page 79 and 80:
Caseta 1 Protocol de lucru pentru d
- Page 81 and 82:
special toamna) şi descompunerea s
- Page 83 and 84:
• prin modificare complexelor de
- Page 85 and 86:
• sunt buni indicatori ai efectel
- Page 87 and 88:
chironomidef) Temperatură -eliber
- Page 89 and 90:
ambele probe.Tabelul 1 Valori de to
- Page 91 and 92:
Figura 2 Stânga Relaţia dintre ni
- Page 93 and 94:
Lecturi suplimentare recomandate st
- Page 95 and 96:
deteriorare a unui sistem ecologic,
- Page 97 and 98:
valorii componentelor capitalului n
- Page 99 and 100:
• sursa transmite mesajul folosin
- Page 101 and 102:
precum şi la cei care au ajutat pr
- Page 103 and 104:
partea a doua informaţia nouă. Ci
- Page 105 and 106:
14 Influenţarea deciziilor cu priv
- Page 107 and 108: Bibliografie1. Adamescu, M., A. Vă
- Page 109 and 110: 49. Maltby, E. (ed.), 1998, Functio
- Page 111 and 112: Rolul (eng. “role”, fr. “fonc
- Page 113 and 114: 3 Existenţa resurselor externe nec
- Page 115 and 116: Anexa 2 Caracteristici generale ale
- Page 117 and 118: fie aplicat într-o limbă pe care
- Page 119 and 120: Tabelul 1 Structura matricii cadrul
- Page 121 and 122: ezultatele proiectului. După cum v
- Page 123 and 124: Dificultăţile întâmpinate în u
- Page 125 and 126: Dunare (Vadineanu si colab, 2000c),
- Page 127 and 128: pentru integrarea in consortii euro
- Page 129 and 130: perioadele de golire lenta, pe dura
- Page 131 and 132: ipoteza ca patru tipuri de sol vor
- Page 133 and 134: Nu in ultimul rand, cunoasterea obt
- Page 135 and 136: Anexa 5 Tehnici specifice populaţi
- Page 137 and 138: Tabelul 1 (continuare)MetodăAlţic
- Page 139 and 140: Depozitarea temporară a nevertebra
- Page 141 and 142: nou cu atenţie pentru a se găsi e
- Page 143 and 144: pe pajişti, unde pot fi uşor expu
- Page 145 and 146: de indivizi din proba totală, înd
- Page 147 and 148: materialului poate reprezenta o pro
- Page 149 and 150: Prelevarea de probe pe această cal
- Page 151 and 152: apă, şi apoi să scufunde rapid r
- Page 153 and 154: albă sau neagră.O metodă mai raf
- Page 155 and 156: Observarea directă (vezi metoda ur
- Page 157: mare sensibilitate a operatorilor
- Page 161 and 162: concentrează peştii către sector
- Page 163 and 164: Estimarea pe cale vizuală este fă
- Page 165 and 166: Unele metode pot fi distructive pen
- Page 167 and 168: capturate, sau în cazul unei captu
- Page 169 and 170: Tabelul 4 Folosirea de metode difer
- Page 171 and 172: perturbatatoare decât cele având
- Page 173 and 174: Tabelul 2 Rezultatele prelevărilor
- Page 175 and 176: Tabelul 3 Rezultatele prelevărilor
- Page 177 and 178: Rata dedenitrificarengN/gs.u./hazot
- Page 179 and 180: Rata dedenitrificarengN/gs.u./hazot
- Page 181 and 182: Tabelul 1 Parametrii fizico-chimici
- Page 183 and 184: Tabelul 3 Densitatea unor familii d
- Page 185 and 186: Anexa 9 Analiza critică a literatu
- Page 187 and 188: cele de elaborare si implementare a
- Page 189 and 190: • cum anume se elaborează un pro
- Page 191: 26 Evaluarea economică a sistemelo