anale 11.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

VALORIFICAREA SOLURILOR DIN ZONA CLUJ (II)
asigură un spor de 11 t/ha, .sporul pentru 1 kg s.a. NPK fiind de 39 kg
tuberculi.
Din analiza datelor înscrise În tabelele 4 şi 5 se mai constată că
cel mai mare spor, de 36 kg tuberculi, se estimează pentru soiul Ostara
in condiţiile unor precipitaţii abundente în luna iunie. Pentru soiul
Desiree, sporul maxim, ele 51 kg tuberculi pe kg de s.a. aplicat, se
estimează în condiţiile unor precipitaţii abundente în luna iulie. Aceste
perioade coincid, la cele două soiuri, cu o perioadă de acumulare
foarte intensă, ceea ce explică valorificarea mult mai bună a îngrăşămintelor
în condiţiile unei aprovizionări abundente cu apă în aceste
perioade.
În general, producţiile soiului Ostara sînt mai puternic afectate
de variaţia elementelor climatice, comparativ cu soiul Desiree.
3. Exemple şi aplicaţii practice. Pentru a demonstra utilitatea acestui
model zonal de optimizare a fertilizării, elaborat pentru zona
Cluj-Napoca, s-au estimat producţiile de tuberculi la difeTite combinaţii
NPK pentru trei constelaţii diferite de factori: media zonei
(fig. 1), podzolul argilo-iluvial de la Făget (fig. 2) şi cernoziomul levigat
de silvostepă de la Suatu (fig. 3).
Prin introducerea în model a indicilor agrochimi'ei şi climatici
proprii celor trei tipuri de sol s-au obţinut ecuaţiile caracteristice de
fertilizare pentru fiecare tip de sol (SIMIONESCU, 1980), ce au permis
estimarea producţiilor de tuberculi, în cazul de faţă la soiul Desiree
pentru diferite combinaţii N/K pe fond de zero şi 100 kg P 2 0 5 şi combinaţii
N/P pe fond de zero şi 100 kg K 2 0. După cum rezultă din suprafeţele
de răspuns reprezentate in fig. 1, sporul maxim pentru azot
lpentru media zonei) se realizează cu circa 300 kg N/ha, doză pentru
care se estimează sporuri de 14-19 t/ha, funcţie .de combinaţiile PK
în prezenţa cărora se aplică. Sporurile pentru 200 kg K 2 0/ha variază
de la 3 la 6 tone, funcţie de asocierea acestei doze cu anulnite combinaţii
NP. La fosfor, dozele maxime variază între 100 şi 250 kg Pz0 5 /ha,
dupăcum se asociază sau nu cu potasiu!. În lipsa potasiului, doza
maximă este de 100 kg P 2 0 5 , doză ce asigură 5-6 t/ha spor. în prezenţa
a 100 kg KzO doza maximă de fosfor urcă la 200 kg P 2 0 5 /ha,asigurînd
sporuri de 5-7 t tuberculi/ha.
Dozele corespunzătoare maximului tehnic calculate pentru media
zonei sînt: 310 N, 240 kg P 2 0 5 , 155 kg K 2 0, doze pentru care se estimează
o producţie de 40,6 t/ha, adică un spor pentru Îngrăşăminte de
29,7 t. Această combinaţie NPK nu este economică, deoarece scăderea
dozelor cu 20% reduce producţia doar cu 30/0' Sporul de 28,5 t/ha estimat
pentru aceste doze se consideră a fi economic, realizÎndu-se circa
50 kg tuberculi spor pentru 1 kg substanţă activă. Dozele corespunzătoare
maximului tehnic realizează doar 42 kg tuberculi pentru 1 kg
substanţă activă.
Pentru solul de la Făget (fig. 2) eficacitatea azotului creşte pînă
la 200 kg În absenţa fosforului şi a potasiului, realizÎndu-se sporuri de
118