anale 11.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

1. NEGUŢI şi 'colab.
parte, ,ac-este ecuaţii permit estimarea producţiei de tuberculi pentru
orice combinaţie NPK, cu o reproductibilitate medie ce corespunde
coeficientului multiplu de determinaţie al modelului. Avantajul acestor
ecuaţii de fertilizare, car,acteristice tarlalelor sau teritoriilor ecologice
omogene (E.F.C.T.), este reprezentat de faptul că ele sînt egale cu
ecuaţiile ce s-ar obţine din experienţele cu îngrăşăminte executate în
aceleaşi condiţii de sol şi climă. Cu alte cuvinte, modelul permite optimizarea
dozelor de îngrăşăminte şi estimarea producţiilor aferente
pentru fiecare tarIa sau teritoriu ecologic omogen, deci pentru orice
combinaţie a factorilor ecologici respectivi în baza E.F.C.T., ca şi cînd
pe tarlaIele respective s-ar fi executat cîte o experienţă cu îngrăşăminte.
Ecuaţia caracteristică la nivel de tarIa (E.C.T.) este de tipul:
y =Po+elN +e2P+e3K+clN2+'·2P~+C3K2+i1NP+i2NK+i3PK în care
cu Y sînt simbolizaţi indicii producţiei de cartof (recolta totală, recolta
comercială, procentul de amidon), cu e coeficienţii d,~; eficacitate pentru
NPK (sporul pentru primul kg s.a.jha)cu c coeficienţii de corecţie
pentru NPK (reducerea treptată a sporului determinat creşterea dozelor),
cu i coeficienţii de interacţiune sau dimln'Jarea
eficacităţii unui îngrăşărnînt în prezenţa Din E.C.T. se estima
pentru fiecare tarIa: dozele N, P205, K20, precum
de tuberculi
pentru maximul MXT, diferite
grade de intensivizare
G.B.
În tabelul 3 se indicEl cele
rimentate pe 2 nivele de
naţie multiplă obţinuţi pentru tipul
ruI de parcele experimentale prelucrate
precum şi media cu abaterea standard
acest tabel rezultă că soiul Desireeare, pentru toţi producţiei,
determinaţii mai mici decît soiul Ostara. Deci, la soiul Ostm-a, variaţia
indicilor producţiei este determinată de factorii studiaţi în mai mare
măsură decît la soiul Desiree. Din tabel mai rezultă că producţiile au
fost ridicate, ele variind între 32 şi 63 tone la soiul Desiree şi între
20 şi 60 tone/ha la soiul Ostara.
În figura 1 (cu subfigurile 1-22) sînt prezentate, pentru soiul Desiree,
suprafeţele de răspuns în planul NP pentru producţia totală (PT) şi
producţia comercială (PC) pe nivelul K 2 0 = O, pentru constelaţiamedie a
factorilor din experienţă şi pentru variaţia indicilor de sol în limita
valorii mediei plus sau minus abaterea standard (tabelul 4). Din suprafaţa
de răspuns pentru valoarea medie a f.a·ctorilor (fig. 1.1), rezultă că
producţia tota~Iă de tuberculi variază sub influenţa dozelor de azot, în
condiţiile de la Valu lui Traian, de la 35 la 49 t/ha pentru doze de
0-200 kg N/ha, pe un nivel de Po. Prin adăugarea a încă 100 kg N/ha
nu se obţine practic un spor semnificativ, producţia de tuberculi crescînd
de la 49 doar la 50 t/ha. Pentru aceleaşi doze de azot, pe nivelul
de 300 kg P205/ha, producţia variază de la 43 la 53 t/ha, dar scade,
13 - Lucrări ştiinţifice - 00. 109 193