anale 11.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

OPTIMIZAREA FERTILIZARII îN STEPA DOBROGEI
p2ntru orlce combinaţle NPK. (2) Prin prelucrarea datelor din experienţele
factoriale cu îngrăşăminte executate în zonă, în perioada
1973-1977, s-au calculat, după tipul de model elaborat, 18 modele
(pentru soiurile Ostara, laerla şi Desiree, pentru producţia totală,
comercială şi procentul de amidon, pe fond de O şi 30 t/ha gunoi).
Coeficientul de determinaţie multiplu (17 factori şi 72 termeni propuşi)
variază la cele 18 modele între 42 şi 88010' (3) Estimările calculate prin
intermediul acestor modele zonale arată că, pentru condiţiile de irigare
din zona respectivă, la soiul Desiree, potenţialul natural (fără îngrăşăminte)
al solurilor variază între 29-41 t/ha tuberculi, în funcţie de
constelaţia factorilor agrochimici. (4) La acelaşi soi (Desiree) sporul
pentru 200 kg N variază între 7-15 t, pentru 300 kg P20fj între 1-15 t
şi pentru 100 kg K 2 0 între 2-6 tjha, în funcţie de nivelul celorlalte
două îngrăşăminte cu care se asociază şi în funcţie de constelaţia factorilor
agrochimici. (5) Sporuri optime se realizează la soiul Des'iree
cu N200P;300KI!)()f valoarea lor variind, în funcţie de constelaţia factorilor
agrochimici, între 15 şi 30 tjha. (6) Producţii ridicate la soiul Desiree
pot fi realizate pe soIuri bine aprovizionatecu fosfor (10-13 mg P 2 0 S )'
foarte bine aprovizionate cu potasiu (70-25 mg K 2 :O) şi cu calciu
schimbabil (18-25 meolo Ca), slab acide spre neutre (1,5-2,5 meolo H),
cu un conţinut mediu de humus (1,7-2010 Ct). În aceste condiţii, dozele
ele N200P;300K100 asigură producţii de 60-65 tjha, sporul pentru îngrăşăminte
fiind de 20-30 t/ha. (7) La soiul Ostara, potenţialul natural variază,
în funcţie de constelaţia factorilor agrochimici, între 22 şi 31 tjha.
(8) Sporul la soiul Ostara pentru 200 kg N variază între 11 şi 17 t,
pentru 300 kg P 2 0;j între O şi 8 t, iar pentru 100 kg K 2 0 între O şi 6 tjha,
în funcţie de dozele celorlalte două îngrăşăminte cu care se asociază
şi în funcţie de constelaţia factorilor agrochimici. (9) Producţiile mari
la soiul Ostara, de 48-52 t/ha, se pot realiza cu dozele de N200P30oK100,
pe soIuri foarte bine aprovizionate cu fosfor, potasiu şi calciu
(20-22 mg P 2 0;)f 24-28 mg K 2 0, 24-30 meDio Ca), slab acide spre
neutre (1,5-2,5 meolo H) şi mediu aprovizionate cu humus (1,7-2010 Ct).
În aceste condiţli, dozele respective realizează sporuri de 20-25 tjha.
(10) Legităţi1e agrochimice sînt în cele mai multe cazuri confirmate,
la ambele soiuri, de estimările calculate cu ajutorul modelelor zonale
realizate.
BIBLIOGRAFIE
BERINDEI, M. şi COPONY, W., 1975: Interpretarea unor experienţe de cîmp
cu îngrăşăminte la cartof prin metoda funcţiilor de producţie. Anale LC.C.S. Bra­
:ov, Cartoful, 4. BAGHINSCHI, V., 1979: Funcţiile de producţie şi ,aplicaţiile lor
in agricultură. Editura Ceres, Bucureşti. COPONY, W., PAMFIL, GH., 1975: Cer­
.;etări privind obţinerea de producţii ridicate la cartof cu indici de calitate pre­
.;tabili\ţi printr-o îngrăşare dirijată. LucI'. Şt. LC.C.S. Braşov, Cartoful, 5. CO­
PONY, W., 1976 : Ceroetarea multidimensională în experienţele cu îngrăşăminte la
.)artof. Lucr. Şt. LC.C.S. Braşov, Cartoful, 6. COPONY, W., REICHBUCH, L., 1976:
Experienţe factoriale cu şi fără repetiţie. LucI'. Ş.t. LC.C.S. Braşov, Cartoful, 6. CO-
206