08.02.2015 Views

anale 11.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

anale 11.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

anale 11.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

STABILIREA GENOTIPURILOR<br />

JOO<br />

2.00<br />

LOO<br />

oa<br />

100<br />

~<br />

~<br />

~<br />

;j ~<br />

A<br />

P =JO/t/RII'If'ECO{E JIJEfI/.<br />

.s ' ..501t/,f'1 SE/\f/TIÎf>ZlI<br />

T • uO/URI !lffZII<br />

1> : tSL/,PIfAfVNE!f1<br />

·400 ... HEL)IA 6RU't/LU'/<br />

I'N/IVA ~'f!.4fl!~.''L~~~.J'.~<br />

96. 3.j~ PARTICIPARe<br />

'-----,..-----r----,----,..-----r----""T,---"---,-------,<br />

-2.50 -150<br />

o.SO /.60 250 .J.50 /;50<br />

Fig. 1 - Clasificarea a 173 soiuri din colecţie, după maturitate, corectată <strong>de</strong> datele<br />

<strong>de</strong> producţie <strong>de</strong> tuberculi (qjha), sensibilitate! în cîmp la mană (note 1-9) şi conţinut<br />

în amidon, ca variabile secundare in analiza funcţiei discriminante (Classification<br />

of 173 varieties for their maturity, corrected by the data of tuber yield,<br />

field susceptibility ta late blight and starch content, as secondary variables in<br />

analysis of discriminant function ; overlapped values, *=group mean).<br />

Clasificarea soiurilor citate după maturitate, cînd au fost implicate<br />

şi alte caractere, a fost influenţată în special, cum reiese din analiza<br />

funcţiei <strong>de</strong>terminante, <strong>de</strong> conţinutul în amidon într-un criteriu (contribuţie<br />

<strong>de</strong> 12,100/ 0 ) şi <strong>de</strong> comportarea la mană în alt criteriu (contribuţie<br />

asigurată <strong>de</strong> 44,57 0/ 0 ),<br />

Clasificarea soiurilor după producţie şi ,analizată prin funcţia discrimlnantă<br />

nu a fost suficient <strong>de</strong> edificatoare. Din această 'Cauză nu este<br />

ilustrată în lucrare. În schimb, clasificarea după varianţa ecovalenţei,<br />

calculată după WRICKE adaptat <strong>de</strong> TIMARIU (1975), aduce elemente<br />

interesante: dintre cele douăsprezece soiuri (tabelul 5), între care doar<br />

soiul Bintje se <strong>de</strong>sprin<strong>de</strong> semnificativ faţă <strong>de</strong> media producţiei pe patru<br />

ani a celorlalte soiuri, stabilitatea cea mai mare o au soiurile laerla şi<br />

Desiree, concluzia fiind asigurată statistic (se consi<strong>de</strong>ră soiuri cu producţii<br />

constante cele cu testul F al vaTianţ'ei ecovalenţei, <strong>de</strong> valoare<br />

negativă şi <strong>de</strong> probabilitate <strong>de</strong> eroare <strong>de</strong> cel mult 50/ 0 ),<br />

4. Posibilitatea încadrării unor noi soiuri în grupe <strong>de</strong>ja existente.<br />

Soiul Superintensiv (Zarand), caracterizat, faţă <strong>de</strong> soiul Desiree, prin<br />

16

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!