anale 11.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

OPTIMIZAREA FER'I'lLIZÂRII îN STEPA DOBROGEI
Odată cu darea în folosinţă a marilor sisteme de irigaţii din Dobrogea,
a fost înlăturat unicul factor :limitativ al producţiei de cartof din
această zonă. Prin irigare, cultura cartofului a devenit rentabilă în
această zonă obţinîndu-se producţii mari, ce asigură în totalitate consumul
local şi cantităţi disponibile pentru alte centre din ţară.
Cercetările privind stabilirea tehnologiei de producţie a cartofuluj
în regim irigat, în \această zonă, au început în anul 1970 la Staţiune,
de cercetări pentru culturi irigate "Dobrogea" - Valu lui Traian. ÎI.
ceea ce priveşte folosirea îngrăşămintelor chimice şi organice la car·
toful irigat, au fost publicate rezultatele obţinute în perioada 1971-1976
de către NEGUŢI (1973, 1974, 1975 şi 1976).. Aceste cer·cetări nu permit
însă stabilirea sistemului de fertilizare la nivel de solă dintr-o zonă
pedoclimatică, întrucît eficacitatea dozelor de îngrăşare este puternic
influenţată de indicii solului, condiţiile de climă, soiul folosit şi tehnologia
aplicată. Ţinînd cont de condiţiile climatice şi de factorii de sol,
este 'necesar să se treacă la noi metode de st\abilire a sistemului de
fertiliz\are la cartof, superioare vechilor metode, prin care se diferenţiau
dozele de îngrăşăminte funcţie de maximum 3 indici agrochimici.
(BREDT şi colab., 1976), sau nota de bonitare (CRIŞAN şi colab.,
1975).
COPONY şi PAMFIL (1975) arată că, pentru stabilirea unei "ecuaţii
de stare", prin care putem afla evoluţia plantei în orice condiţie ecologică
şi sub influenţa oricărui factor agrotehnic, trebuie să elaborăm
metode matematice care să cuprindă rezultatele sintetizate ale cercetărilor
dintr-un areal mare. Una din metodele cele mai eficace de interpretare
a rezultatelor de cercetare, care permite efectuarea unor recomandări
concrete, este metoda funcţiilor de producţi2 (BAGHINSCHI,
1979; BERINDEI şicolab., 1972).
În vederea elaborării unui sistem raţional de fertilizare pentru
cartoful cultivat în condiţii de irigare pe soIurile cernoziomice din
stepa dobrogeană, s-au întreprins timp de mai mulţi ani cercetări
ample, cu experienţe polifactoriale, prin care s-a căutat să se stabilească
o serie de interacţiuni între unii indici ai producţiei şi principalii
factori ce determină realizarea acestor indici, ca: îngrăşămintele, solul,
clim\a şi norma de irigaţie. Rezultatele de producţie, împreună cu indicii
de sol, climă şi norma de irigaţie, au fost înregistrate într-un fişier de
date (COPONY, 1976). Această bază informaţională a folosit la întocmirea
unui model matematic zonal de optimizare a fertilizării cartofului
în zona irigată din Dobrogea. Faţă de modelul gen2ral de optimizare
a fertilizării culturii cartofului COF-1 (COPONY şi colab., 1978), elaborat
la nivelul tuturor zonelor de cultură a cartofului din România,
modelul zonal Dobro'gea are avantajul de a reda mai bine parhcularităţile
dintre acţiunea îngrăşămintelor şi a irigării în această parte a
ţării. Prin intermediul centrului teritorial de calcul se vor putea elabora,
în baza acestui model de optinlizare a fertilizării, dozele cele mai efi-
190