anale 11.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

. SIlVfIONESCU şi colab.
producţiile cresc cu doza de azot pîn~i la aproximativ 200 kg azot/ha
(exceptînd variaţia humusului), iar cu dozele de fosfor chiar şi la peste
300 kg P205/ha.
Indicii agrochimici 's-au variat în limitele: media ± abaterea standard
care a rezultat din cele 184 parcele studiate la acest soi. Pentru
fosforul din sol, limita inferioară a fost de 2 mg P 2 0:>!100 g sol, producţia
totală variind între 16 şi 23 tone, iar producţia comercială între
13-20 t/ha.
Pe nivelul 21 mg P203/100 g sol producţia totală a variat de la 24
la 31 tjha, iar producţia comercială de la 24 la 30 t/ha. Se remarcă
faptul că sporul pentru 200 kg N aplicat pe nivelul 2 mg P 2 0 5 este
de 3 t, iar pe nivelul de 21 Ing P20;'5 - de 4 tone pentru producţia totală
şi de 3, respectiv 3 t, pentru producţia comercială.
Deosebit de interesant de subliniat este faptul că, pe nivelul de
2 mg P 2 0 3, eficienţa dozelor de fosfor în limita 0-300 kg P 2 0 5 /ha este
de 6 tone pentru producţia totală şi de 5 tone pentru producţia comercială,
în comparaţie cu 4, respectiv 2 t, pe nivelul superior de aprovizionare
a solului cu fosfor. Sporurile de producţie mărite pe nivelul
inferior de aprovizionare a solului cu fosfor se repetă pe toate nivelele
de azot. Se confirmă astfel legea agrochimică cunoscută de creştere
a eficienţei fosforului aplicat cu scăderea nivelului d2 aprovizionare
a solului cu P 2 0 5.
Analizînd variaţia potasiului din sol se constată că, pentru
12-34 mg K 2 0/100 g sol, eficacitatea azotului şi fosfiorului practic nu
este influenţată, comparativ cu media factorilor, atît la producţia totală
cît şi la cea comercială.
După cum este de aşteptat, variaţia calciului schimbabil din sol,
care este în strînsă .corelaţie cu capacitatea de schimb cationic a solului,
influenţează eficacitatea dozelor de azot, dar mai ales a celor
de fosfor.
Pe nivelul de 9 me Ca/l00 g sol, nivelul producţiilor este mai
scăzut cu 3-5 t faţă de media factorilor, atît la producţia totală cît şi
la cea comercială, pe cînd la 35 me Ca/100 g sol nivelul producţiilor
este mai ridicat cu 3-6 t/ha faţă de media factorilor, pentru ambii indici
ai producţiei de tuberculi.
Pe nivelul de 9 me Ca, eficienţa pentru 200 kg N/ha este de numai
3 t pentru producţia totală şi de 2 t pentru producţia comercială, în
timp ce pe nivelul de 35 me Ca, această eficienţă este de 5, respectiv
3 t. Eficienţa a 300 kg P 2 0 5 /ha este mică pe nivelul 9 me Ca şi de 3 ori
mai mare pe nivelul de 35 me Ca pentru producţia totală. În cazul producţiei
comerciale, nu se înregistrează nici un spor pe nivelul de
9 me Ca, iar pe nivelul 35 me Ca sporul depăşeşte de peste două ori
sporul înregistrat la media factorilor.
În privinţa hidrogenului schimbabil, se relevă faptul că soIurile
neutre (0,6 me H/I00 g) valorifică mai bine dozele de azot şi mai ales
pe cele de fosfor, în comparaţie cu soIurile acide (aproximativ 10 me
93