anale 11.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

EFICIENŢA ECONOMICA A UTILIZĂRII ERBICIDELOR
mente ajutătoare pentru tehnologia cultivării cartofului în condiţii de nelngare:
valoarea cheltuielilor tehnologice, fără lucrări de întreţinere (9565 lei/ha) şi consumul
de energie, fără lucrări de întreţinere (11 788 kWhha). Costurile lucrărilor
de intretinere au fost stabilite conform actelor normative in vigoare, iar cheltuielile
d~ energie folosite corespund metodolog,iei elaborate de Institutul de
economie agrară.
S-a recurs la funcţiile economice in vederea studierii şi interpretării modului
de manifestarea cheltuielilor bănesti si ,a consumului de energie la diferite doze
de aplicare a erbiciduluiCoSJatrin 'in' cultur,a cartofului. Ne-am axat numai. pe
aces,t produs, intrucît el este corespunzător pentru combaterea buruienilo:r din
cultur.a cartofului, se comportă apro.ape identic cu erbicidul Geg,agard 50 WP, este
omologat şi fabricat de industria românească, iar unităţile cultiv,atoare VOI' beneficia
de acest erbicid. De asemenea, majoritatea experienţelor.efectuate ,au scos
în ev~denţă efectul poziti'v al acestui erbicid.
Deoarece costul comhaterii este format din costuri parţiale succesive, analiza
economicăurrnăreştestatuarea acelui cuantum de costuri care încorporează ultimul
cost parţial care se justifică economic. Astfel, fiecare efort x determină un
anumit rezultat y, iar r:aportul intre aceste două elemente, in expresie valorică,
ar,ată eficienţa transformării factorului in efect, respectiv:
y=f(x) în care: y=fenomenul determinat (oar,acteristica rezultativă)
x=fenomenul care determină rezultatul (caracteristica inaependentă)
Legăturile dintre variabile pot să îmbrace fie forma de proporţionalitate directă
la oare y=f(Xl, X2}, fie forma de proporţionalitate inversă la care y=f (~1).
X 2
CU ajutorul funcţiilor economice se pot determina zonele de utilizare raţională
a l'esurselor şi se pot preciza cantităţile de erbicide care permit obţinerea de
producţii maxime cu consumuri valorice şi energetice cît mai scăzute la unitatea
de produs, Pentru prezentarea unor ,aspecte, s...au selectat din experienţele efectuate
de către VLĂDUŢIU şi colab (1976) rezultatele obţinute prin aplicarea dozelor
de 2,5 kg/ha; 5,0 kg0ha şi 10 kg/ha Cosatrin in condiţiile pedoclimatice specifice
pentru localităţile: Braşov, Secuieni, Geoagiu şi Livlada.
REZULTATELE OBŢINUTE ŞI DISCUŢII. Pe baza elementelor de sinteză
prezentate în tabelele 1 şi 2, unde sînt redate nivelele producţiei
de cartof sub aspectul cheltuielilor băneşti şi, respectiv, al consumurilor
eIlP.rgetice, în funcţie de dozele de Cosatrin folosite (ca singura resursă
variabilă), am ajuns la stabilirea următoarelor funcţii de producţie:
Sub aspectul costurilor:
y:l;=34,96+0,Ollx-O,000027x 2 - în condiţiile din Br,aşov
Y2=8,38+0,548x - 0,000050x 2 - în condiţiile din 8ecuieni
Y3'= 23,14+ O,085x - 0,000120x 2 - în condiţiile din Geoagiu
Y4= 18,61 +O,025x - O,000035x 2 - in condiţiile din Livada
Sub aspectul consumului de energie :
yi = 35,11 +0,017x - 0,000080x 2 - îl1j condiţiile din Br,aşov
y; =8,79+0,960-0,000160x 2 -în cQmdiţiile din Secuieni
y;= 23,71 +0,148x - 0,000376x 2 - în condiţiile din Geoagiu
y ~ = 18,82 + O,043x - O,OOOl09x 2 - in condiţiile din Livada
Pornind de la a,ceste relaţii, s-a determinat zona de alocare economică
a erbicidelor şi momentelor în care se realizează producţia maximă
în ra:port cu cheltuielile băneşti la unitatea de produs (fig, 1) şi
308