08.02.2015 Views

anale 11.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

anale 11.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

anale 11.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

SHOW MORE
SHOW LESS

You also want an ePaper? Increase the reach of your titles

YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.

1. BRETAN şi colab.<br />

plivit sau o praşilă pe rînd. (7) Gunoiul <strong>de</strong> grajd este factorul principal<br />

<strong>de</strong> sporire a producţiei cartofului pe podzolurir iar aplicarea lui în complex<br />

cu îngrăşămintele minerale dă cele mai bune rezultate <strong>de</strong> producţie.<br />

Doza <strong>de</strong> 20-30 t/ha gunoi <strong>de</strong> grajd a dat sporuri economice <strong>de</strong> producţie<br />

în cele mai multe cazuri, iar pe podzolurile foarte sărace în humus<br />

şi elemente nutritive doza <strong>de</strong> 40 t/ha a dat cele mai mari producţii.<br />

îngrcişăminteleminerale cu azot în doză <strong>de</strong> 100-120 kg/ha S.a. au sporit<br />

mult producţia cartofului pe podzoluri, iar cele cu fosfor în doză <strong>de</strong><br />

70-100 kg/ha s.a. şi potasiu 40-80 kg/ha s.a. au contribuit şi ele la<br />

sporirea producţiei alături <strong>de</strong> azot. (8) Toate experienţele au <strong>de</strong>monstrat<br />

necesitatea <strong>de</strong> a administra pe podzoluri <strong>pentru</strong> cartof 20-40 t/ha gunoi<br />

<strong>de</strong> grajd şi îngrăşăminteminerale în doze <strong>de</strong> 100-120 kg/ha azot şi<br />

70-100 kg/ha fosfor. Dacă nu s-a putut fertiliza cu gunoi <strong>de</strong> grajd trebuie<br />

Inărită doza <strong>de</strong> îngrăşălninte minerale la 120-150 kg/ha azot,<br />

90-120 kg/ha P205 şi 80 kg/ha KzO. (9) Administrarea amendamentelor<br />

calcaroase <strong>pentru</strong> cartof nu s-a dovedit oportună. Acestea trebuie aplicate<br />

pe podzoluri <strong>pentru</strong> cereale şi leguminoase, <strong>de</strong>oarece cartoful se<br />

pare că suportă şi o aciditate sporită în sol.<br />

BIBLIOGRAFIE<br />

BERINDEI, M., CATELLY, T., SOCOL, IR., FODOR, 1., MAN, S., MURE­<br />

ŞAN, S., 1972: Bazine specializate <strong>pentru</strong> cultura cartofului în România, Anale<br />

LC.C.S. Braşov, Cartoful, 3. BREDT, H., BERINDEI, M., COPONY, W., BUZO­<br />

IANU, V., MUREŞAN, S., REICHBUCH, L., 1972: Rezultate preliminare privind<br />

aplicarea diferenţiată a îngrăşămintelor la cartof pe bazine specializate. Anale<br />

LC.C.S. Braşov, Cartoful, 3. BREDT, H., MORAR, IG., 1974: Sinteză anuală LC.P.C.<br />

Braşov. BRETAN, 1., GLIGOH, S., SIMIONESCU, 1., 1972 : Observaţii cu privire la<br />

comportarea unor soiuri <strong>de</strong> cartof comparativ cu alte plante <strong>de</strong> cultură în condiţiile<br />

anului 1970, caracterizat prin exces <strong>de</strong> umiditate. Anale LC.C.S. Braşov, Cartoful,<br />

3. BRETAN, 1., 1975: Măsuri ce trebuie aplicate în cazul culturii cartofului<br />

pe soIurile podzolice şi podzolite. Horticultura, 10. BUZDUGAN, 1., 1971: Bilanţul<br />

aplicării sistematice a îngrăşămiritelor CU potasiu la cartof pe podzolul secundar<br />

diferit calcarizat <strong>de</strong> la Horodnic, ju<strong>de</strong>ţul Suceava. Anale LC.C.S. Bra,ov, CartofuI,<br />

2. CRIŞAN, 1., 1972: Studiu pedologic staţionar, agroproductiv şi ameliorativ<br />

elI împrejurimilor Clujului. Teză <strong>de</strong> doctorat, LA.N.B., Bucureşti. GUTA, M.,<br />

PASC, 1., MUREŞAN, S., MANOLESCU, 1., 1971 : Influenţa amendamentelor şi îngrăşămintelor<br />

asupra producţiei şia unor indici <strong>de</strong> calitate şi agrochimici la cartof<br />

pe un sol brun podzolit. Anale LC.C.S. Braşov, Cartoful, 2. GUŢA, M., Ha··<br />

MORODEANU, ŞT., PASC, 1., 1969: Influenţa îngrăşămintelor la cartoful cultivat<br />

în monocultură şi în rotaţie <strong>de</strong> 3 ani pe un sol aluvial din Lunca Mureşului. Anale<br />

LC.C.S. Braşov, Cartoful, 1. MĂRGINEANU, T., 1969 : Comportarea cartofului cultivat<br />

după diferite premergătoare în zona <strong>de</strong> silvostepă a Transilvaniei. Anale<br />

LC.C.S. Braşov, Cartoful, 1. MĂRGINEANU, T., 1971; Comportarea principalelor<br />

plante <strong>de</strong> cultură în funcţie <strong>de</strong> premergătoare.;Anale LC.C.P.T. Fundulea, Seria B.<br />

XXXVII. MAXIM, N., 1972: Condiţiile <strong>de</strong> sol şi climă <strong>pentru</strong> cultura cartofului<br />

în România, Teză <strong>de</strong> doctorat, LA.N.B. Bucureşti. NICOLAE, C., CREMENESCU,<br />

GH., SIN, GH., MIHĂILESCU, DANIELA, 1976; Ameliorarea solurilor cu exces<br />

<strong>de</strong> umiditate din sudul ţării. Producţia vegetală, Cereale ş,i plante tehnice, 12.<br />

MOROJAN, L, 1973: Lucrare <strong>de</strong> doctorat - manuscris. PREDEL, FL., SECE­<br />

LEANU, 1., 1974: Cercetări privind pretabilitatea solurilor podzolite şi podzolice<br />

<strong>pentru</strong> cultura cartofului în ju<strong>de</strong>ţele Braşov, Hunedoara şi Suceava. Manuscris.<br />

57

Hooray! Your file is uploaded and ready to be published.

Saved successfully!

Ooh no, something went wrong!