anale 11.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...
anale 11.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...
anale 11.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
. BRETAN şi colab.<br />
numai parţial pe Agrostis stolonifera. De asemenea buruienile dicotiledonate<br />
perene: Stachys palustris, Tussilago fariara, Sonchus arvensis şi<br />
}\llentha .sp. nu au fost distruse <strong>de</strong> erbici<strong>de</strong>. Deci erbkidu'l Cosatrin poate<br />
înlocui erbicidul Gesagard 50 cu aceeaşi eUcadtate în com'baterea buruienilor.<br />
6. Influenţa îngrăşămintelor şi amendamentelor asupra producţiei<br />
cartofului pe podzoluri. Pirghia cea mai' importantă <strong>de</strong> sporire a producţiei<br />
pe aceste soIuri sărace în elemente nutritive este administrarea<br />
îngrăşămintelor, care în condiţii corespunzătoare <strong>de</strong> umiditate pot asigura<br />
producţii mari <strong>de</strong> cartof.<br />
gunoiului <strong>de</strong> grajd asupra producţiei cartofului pe podzoluri<br />
(Effect of farmyard manure on potato tuber yieldl on podzol soils)<br />
Influenţa<br />
Tabelul 6<br />
Gunoi<br />
Producţia<strong>de</strong> tuberculi Venit brut<br />
Localitatea Tipul <strong>de</strong> sol <strong>de</strong> grajd (Tuber yield) (Ra\\-<br />
(Loeality) (Type of soH) (Farmyard income)<br />
manure)<br />
lei/ha<br />
t/ha t/ha I % I<br />
d<br />
Huedin, ju<strong>de</strong>ţul Brun <strong>de</strong> pădure mediu O 12,2 100 - -<br />
Cluj podzolit (Forest brown 20 15,6 128 3,4 2720<br />
soi!, medtum podzoled) 30 16,7 137 4,5 3600<br />
40 16,6 136 4,4 3520<br />
50 17,3 142 5,1 4080<br />
--<br />
Făget. Podzol argilo-aluvial O 17,6 100 - -<br />
ju<strong>de</strong>ţul Cluj glossic pseudogleizat 20 24,6 140 7,0 5600<br />
40 33,0 187 15,4 12320<br />
----<br />
Livada, Podzol argilo-aluvial O 17,2 100 - -<br />
ju<strong>de</strong>ţul Satu- pseudogleizat 20 23,3 130 5,1 4080<br />
Mare<br />
- ----<br />
Voivo<strong>de</strong>nL Podzol mo<strong>de</strong>rat pseu- O 19,5 100 - -<br />
judi~ţul Braşov dogleizat 30 26,4 133 6,9 5520<br />
60 26,9 135 7,4 5920<br />
Gunoiul <strong>de</strong> grajd a dat sporuri mari <strong>de</strong> producţie pe soIurile podzolite<br />
la Livada-Satu Mare şi la Făget-Cluj, cu 20 t/ha gunoi <strong>de</strong> grajd,<br />
obţinîndu-se un spor <strong>de</strong> producţie <strong>de</strong> 5,1 respectiv 7 t/ha. La Huedin<br />
şi Voivo<strong>de</strong>ni (MORJAN, 1973) cu 30 t/ha gunoi <strong>de</strong> grajd sporul a fost<br />
<strong>de</strong> 4,5, respectiv 6,8 tlha, iar la Făget-Cluj cu 40 t/ha gunoi sporul a<br />
fost <strong>de</strong> 15,4 t/ha (tabelul 6). Pe unele podzoluri argilo-aluviale cu regim<br />
hidric <strong>de</strong>fectuos din ju<strong>de</strong>ţele Sălaj, Braşov şi Bacău nu s-au obţinut<br />
sporuri <strong>de</strong> producţie semnificative în urma fertilizării cu gunoi<br />
je grajd din cauza excesului <strong>de</strong> apă şi a aeraţiei nesatisfăcătoare, ceea<br />
51