anale 11.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

H. GROZA şi calab.
tia jucînd un rol foarte slab (tabelul 2). Soiurile au fost reclasate, aproximativ
egal, în cele trei urupe, cînd s-au luat în consideraţie toate cele
trei caractere, dar luate două cîte două sau fiecare în parte, caracterele
nu mai au aceeaşi influenţu (tabelul 3). Comportarea la mană imprimă,
singură sau în combinaţie, clasarea spre o grupu (a III-a) cuprinzînd în
majoritate soiuri tîrzii, şi sub acest aspect ca principal
factor corelat cu data practicu a maturităţii.
Tabelul
Clasificarea soiurilor dUIlă maturitate şi corecţia impusă prin analiza functiei
discriminant de variabilele secundare (producţie P, comportare la mană NI
şi în amidon A)
Correction by
function analysis of hlaturity classes
for 173 varieties by judgil1g yield 13, late blight IVI aud starch A
Condiţia de c!'lsil'ical'e (1'\1'.
Maturitate Clasificnl'ea ini\ială
vnrieties corne led hy) :
(Ma t urity)l (Original elassH.)
nI'. soiuri (Vnl'ietics)
PMA P:i\I PA MA P M A
P + SP Gil 58 O 173 O 173 () 173
ST 7:1 ;)8 O O O O O O
T 36 57 173 O 173 O 173 O
T
1 P = timpurii (early), S1'
t1rzii (late).
semit implll'jj (mf'c1ium eal'ly), ST semitîrzii (medium late),
Dispunerea soiurilor în grupe, avînd drept prim caracter determinant
maturitatea, este reprezentată grafic, prin variabilele canonice, în
figura 1.
3. Clasificarea soiurHor raionate. Existenţa pe un interval de şapte
ani a datelor privind rezultatele din culturi comparative cu soiurile raionate
(1972-1978) a permis retestarea corelaţiilor realizate pe multe
genotipuri dar puţină variaţie a mediului (tabelul 2). Valorile coeficienţilor
sînt mai mari, de această dată, pentru corelaţiile producţie ­
comportare la mană (note) şi producţie (relativă) conţinut în amidon,
dar sensul corelaţiei rămîne neschimbat (tabelul 4).
În mod firesc, lungimea intervalului pînă Ia infeetarea totală cu
mană determină pozitiv producţia. În general, soiurile mai tîrzii dau
productii mai mari de tuberculi şi amidon (corelaţie cu maturitatea).
Foarte interesante sînt însu o serie de alte corelaţii: c(:)relaţia negativă
mare între sensibilitatea la virus Y (în note 1-9) şi aceea la virusul
răsucirii frunzelor (explicaţie posibilă: protecţia încrucişată), corelaţia
dintre sensibilitatea la virus Y şi mărimea clasei de degenerare (deci.
în primul rînd, comportarea la virus Y este determinantă pentru încadrarea
în clase). Dintre corelaţiile nesemnificative, dar cu valoare destul
de mare, s-a menţionat corelana negativă dintre sensibilitatea la
virusul răsucirii frunzelor şi conţinutul în amidon. Aceste corelaţii caracterizează
stocul de soiuri cultivate în ţara noastră în ultimul deceniu.
15