anale 11.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

OPTIMIZAREA FERTILIZARII IN STEPA DOBROGEI
variaţiei acestui element, alura suprafeţelor nu prezintă nici o modifi~
care faţă de media factorilor şi nu se înregistrează sporuri de producţie
în urma aplicării fosforului. Doza maximă de azot, în urma căreia se
obţin sporurile cele mai mari, este de N 200 , atît pentru producţia totală
cît şi pentru producţia comercială. S-au înregistrat producţii de 39 t/ha
la. aprovizionarea solului cu 15 mg K 2 0 /100 g şi 43 t/ha pe un sol
cu 37 mg K 2 0/100 g.
În privinţa variaţiei calciului din sol, în limitele de 14-38 mea/o Ca
se constată realizarea unor sporuri de cea 4 t/ha pentru producţia totală
şi de 5 t/ha pentru producţia comercială la fertilizare cu P: mo , cînd solul
.:onţine 14 me% Ca. La 38 me% Ca, aceeaşi doză de fosfor determină
scăderea producţiei totale cu 2-4 tiha, iar în ceea ce priveşte produc~
tia comercială se realizează un uşor spor, de 1-2 t/ha (fig. 4.45-48).
Influenţa hidrogenului schimbabil (T-S), în limitele 1,5-3,2 mea/o H,
asupra eficacităţii dozelor NP poate fi urmărită în fig. 4.49-52. Pe soIurile
practic neutre se obţin sporuri pentru P:lon de 2-3 t/ha la producţia
totală şi 3-4 t/ha la producţia comercială. Cu doza de azot de N 200 se
realizează un spor de 11-12 t/ha la producţia totală şi 12-13 t/ha la
producţia comercială. Cu creşterea hidrogenului schimbabil la
3,2 mea/o H (o uşoară acidifiere a solului) eficienţa fosforului se reduce
total, iar îngrăşarea cu azot aduce un spor superior cu cca 2 t/ha pentru
producţia totală şi cea comercială faţă de sporurile obţinute pe soIurile
practic neutre.
În fig. 4.35-56 se prezintăsuprafe:ţelede răspuns pentru ilustrarea
variaţiei eficacităţii dozelor NP în funcţie de schimbarea humusului
din sol. Pe nivelul inferior, de 1,50/ 0 Ct (carbon total), eficacitatea
dozei de N 200 este de 14-15 t/ha pentru producţia totală şi de 16 t/ha
pentru producţia comercială. Pentru doza de fosfor de Pilon, practic nu
se înregistrează nici un spor la ambii indici ai producţiei (sporul de
1 t/ha fiind sub limita eficienţei economice). La un sol cu un conţinut
de humus de 2,40/ 0 Ct sporurile de producţie pentru N 200 se reduc la
11-12 t/ha pentru producţia totală şi la 12-13 t/ha pentru producţia
comercială.
Din graficele prezentate în fig. 4 se poate constata că producţiile
cele mai mari de tuberculi (totală şi comercială) se pot realiza cu com~
binaţia N 200 P;)oO pe soIurile bine aprovizionate cu fosfor şi potasiu, cu
un conţinut mediu de humus (2,3-2,5 Ct), cu un conţinut scăzut spre
mediu de calciu schimbabil (14 mea/o Ca) şi un conţinut foarte scăzut
de hidrogen schimbabil (2,3 mea/o H), estimîndll~se o producţie totală
de tuberculi de 47 t/ha şi o producţie comercială de 46 t/ha. Pentru
aceste combinaţii NP, producţia totală variază în~re 38 şi 43 t/ha, pe
tipul de sol unde "indicii agrochimici studiaţi variază în limitele deja
menţionate. Se remarcă faptul că sporurile sînt date în majoritatea
cazurilor de doza de azot, dozele de fosfor contribuind la ,creşterea
producţiei doar pe soIurile neutre (cu un grad de saturaţie în baze de
202