anale 11.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

STADIUL CERCETĂRILORLA ERBICIDE
rul lor se revoluţionează tehnologia culturilor, numeroase firme au
dezvoltat cercetările privind sinteza de noi erbieilde, mai eficace şi
mai selective.
Pe plan mondial sînt indicate pentru cultura cartofului numeroase
erbicide. Trebuie precizat că erbicidele sintetizate nu sînt folosite în
exclusivitate pentru cart'ofi, ci majoritatea poseda selectivitate şi pentru
al,te culturi. De altfel, tendinţa pe plan mondial este de a sihtetiza
un erbicid care să fie selec1tiv pentru un număr cît mai mare de plante
cultivate.
În ţara noastră, cercetările cu erbici!de la cultura cartofului au început
în anul 1962, folosind produsul A-1114, pe bază de prometrin,
denumit ulterior Gesagand 50 WP. Pe măisura contactului cu specialiştii
din străinătate şi cu firm'ele producătoare de erbicide, sortimentul
de substanţe şi produse s-Ia diversHicat. În tabelul 1 sînt prezent'ate
erbicidele testate la cultura cartofului în ţara noastră. Desigur, aşa cum
era de aşteptat, nu toate erbicidele au dat rezulltate satisfăcătoare în
condiţiile ţării noastre. Pentru aceste considerente, din cele 39 de erbicide
testa/te au fost aviza,te p:înă în prezent numai 12, adkă cca 350;0'
Analizînd pe cele în curs de testare, se poate afirma că au perspec:tiva
să fie avizate încă 3-4 erbicide, ca de exemplu cele pe bază de 'alaclor,
EPTC, cyanazin, metolaclor+ prome!trin.
2. Proprietăţi chimice şi mecanismul de acţiune al erbicidelor folosite
la cultura cartofului. Toate erbicidele folosite la cultura cartofului
Se pot clasifica, din punct de vedere al proprietăţilor fizica-chimice,
în mai multe grupe.
2.1. Acizi carboxilici. În grupa acizilar carbaxilici sînt cuprinse
erbicide organice ca cele pe bază de 2,4-D, MCPA, TCA, naptalam,
chlarthal, dalapon etc. A'ceste erbicide combat numeroase specii de buruieni
mono şi dicotiledonate. CompuşH cu acţiune erbicidă sînt în
general funcţiuni mixte care conţin, pe lîngă grupa carboxilkă, şi
grup'a de electroni ca halogenii aH, aR, NR 2 • A'C~ţiunea asupra plantelor
variază cu structura lor. Astfel, acizii alifatiici acţionează asupra
buruienilor monocotiledonate, iar acizii fenoxialcalcarboxilki calnbat
buruienile dicotiledonate. În fig. 1 este prezentată acţiunea acidului
2,4-D.
Primul si'mptom fitotoxic este cloroz!area, apoi apar neicroze, concomitent
cu inhibarea creşt'erii întregii pI:ante; se observă şi a reducere
a cerurilor de pe frunze, precum şi a cantităţii de amide. În ace­
IC1şi timp, are loc a creştere a cantită'ţilor de amoniac liber şi proteine.
Aceasta sugerează că erbicidele respective inhibă enzimele capabile
să transforme amoniacul în amide. AUe efecte includ interferenţe în
metabolismul JLpidelor şi o reducere pronunţată a translo,caţiei ionului
fosfat în rădălcinile plantelor. De asemenea" erbicidele respective
produc schimbări în sinteza a'spar,aginei şi glutaminei (ABERG şi IO­
HANSSON, 1966). După ASHTON şi CRAFTS (1973), aeeste erbicide
218