anale 11.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

OPTIMIZAREA FERTILIZARII IN STEPA DOBROGEI
combinaţia de N20oPaooKl0o pe un nivel superior de aprovizionarea solu·
lui cu pot,asiu.
În fig. 3.29-34, sînt reprezentate influenţele calciului, hidrogenului
schimbabil şi ale humusului în limtele 17-25 me'o/o Ca, 1,8-3,3 m'eo/o H
şi 1,5-2,30/0 Ct. Se remarcă faptul că sporurile discutate la m.edia
factorilor (fig. 2.23), de 3-4 t/ha tuberculi pentru K 100 , se menţin pentru
combinaţiile NP arătat'e. Rezultă că variaţia acestor 3 indiciagrochimici
în limitele menţionate nu influenţează variaţia dozelor de potasiu
pe soIurile cernoziomice din Dobrogea.
În fig. 4.35-56 se prezintă suprafeţele de răspuns în planul NP la
soiul Ostara i din punct de vedere al producţiei totale şi producţiei
pe nivelul Ko, pentru valorile medii ale factorilor din expeşi
pentru variaţia indicilor de sol, în limita valorii medii plus
minus abaterea standard. Rezultă că producţia totală de tuberculi la
soiul Ostara variază,
dozelor 0-200 kg/ha N, în condicultură
irigată de la Valu lui Traian, de la 28 la 41 tjha. Prin
a 00 N S8 înregistrează. o scădere a producţiei
de tjha. doze de N, prin adăugarea îngrăcu
fosfor în doză de producţia de tuberculi variază de
la 29 la 41 tjha, iar prin de azot la N 300 producţia scade
cu 4 la 41 la 37 tjha). Referitor la alura suprafeţelor de răspuns
pentru producţia comercială, ea este asemănătoare cu cea realizată
p~ntru producţia totală. Ca o concluzie ce se desprinde din suprafeţele
de răspuns din fig. 4, soiul Ostara nu reacţionează la îngrăşămtntele
cu fosfor, în condiţiile de valoare medie a factorilor. Sporul de 1 t/ha
(28-29) nu poate. fi luat în considerare. Situaţia este similară şi pentru
producţia comerci,aIă, unde producţiile pentru aceleaşi combinaţii de
NP, sînt cu 1-2 t/ha mai mici decît producţiile totale.
Pentru a urmări variaţia dozelor de NP în funcţie de variaţia indicilor
agrochimici, s-au desemnat suprafeţele de răspuns pentru 4 şi
39 mg P205/100 g sol, la ambii indici ai producţiei de tuberculi
(fig. 4.37-40). Se observă o creştere pronunţată a producţiei de tubercuIi
de la 26 la 33 t/ha sub influenţa dozelor de fosfor, pe un nivel
scăzut de aprovizionare a solului în fosfor (4 m'9 P 2 0 5 /100 g sol) şi o
scădere a producţiei de tuber;culi de 4 t/ha (de la 29 la 25) pe un nivel
ridicat de ,aprovizionare (39 mg P20S/100 g sol); această tendinţă se
menţine şi Ia producţia IC'omercială.
În ceea ce priveşte eficacitatea dozelor de azot, în funcţie de dozele
de fosfor sporul de producţie se menţine în aceleaşi limite ca la media
factorilor, pentru întreaga limită de variaţie a fosforului din sol. Sporurile
cele mai mari se înregistreazăpentru dozele de N 200 • Prin creşterea
dozei de azot de la N 200 la N aoo se înregistrează o scădere a producţiei
de tuberculi de cca 2-3 t/ha, în funcţie de do~elle de fosfor
aplicate şi de nivelul de aprovizionare a solului în acest element.
În fig. 4.41-44 se prezintă suprafeţele de răspuns pentru variaţia
potasiuIui din sol în limitele de 15-37 mg K 2 0/100 g sol. în privinţa
200