anale 11.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

VALORIFICAREA SOLURILOR DIN ZONA CLUJ (1)
Modelele rezultate se caracterizează printr-un coeficient multiplu de determinaţie
D, care indică, în procente dependenţa variaţiei indicelui de producţie cercetat
în funcţie de factorii din model. Aprecierea statistică globală dată de coeficientul
multiplu de determinaţie nu ne permite, la modele de astfel de dimensiuni,
să ne dăm seama de aplicabilitatea şi veridicitatea lor, in toate situaţiile de climă
şi sol care pot apare pe teren.
Pentru a testa modelul şi din acest punct de vedere, se aplică testul Delta
(COPONY şi PA MFIL, 1977). în baza acestui test statistic se recalculează indicele
de producţie studiat pentru toate parcelele din ale căror date s-a calculat modelul.
Se face diferenţa dintre producţia realizată în cîmp şi cea calculată în baza constelaţiilor
proprii ale factorilor fiecărei parcele (sol, climă, îngrăşăminte). Diferenţele,
care reprezintă de fapt eroarea de prognoză a modelului, se grupează pe
clase de eroare, în care se încadrează numărul de parcele pe diferite nivele de
producţie, obţinîndu-se in acest fel o situaţie sintetică a erorii de estimare.
Tabelele Delta ne dau deci o imagine mai detaliată a preciziei de prognoză
a modelului, atît pe indicele studiat in general cît şi pe diferite nivele de producţie
sau de calitate.
REZULTATE ŞI DISCUŢII. Pentru fiecare din soiurile Ostara şi
Desiree s-au calculat cîte trei modele şi anume: unul pentru producţia
totală, unul pentru producţia comercială şi unul pentru procentul de
amidon. În tqbelul 4 se indică, pentru exemplificare, modelul calculat
pentru producţia totală a soiului Desiree. Coloana 1 conţine denumirea
termenilor (interacţiuni, termeni simpli, termeni la puterea a doua) i
coloanele 2 şi 3 conţin codificarea tennenilor icoloana 4 - coeficienţii
de regresie i coloana 5 - coeficienţ.ii de determinaţie multiplă.
În acest model, primul termen selectat, care a avut aportul cel
mai mare la reducerea sumei pătratelor erorii, a fost interacţiunea
dintre precipitaţiile din luna iulie şi fosforul din sol (P7XAP). CDeficientul
de determinaţie pentru acest termen şi producţia de tuberculi
este de 41,1 %, iar coeficientul ele regresie de 6,579, ceea ce înseamnă
că pentru variaţia cu 1 (unitatea) a produsului: mm apă în luna
iulieXm9 P 2 0 5 /100 g sol, producţia creşte cu 6,579 kg tuberculi/ha.
Al doilea termen selectat este interacţiunea dintre doza de azot (N) şi
humusul din sol (carbon total =" Ct) care împreună cU primul termen are
un coeficient de determinaţie multiplă de 50,90/0,
În model au fost incluşi iniţial 42 de termeni, din Cqre pe parcurs
doi au fost eliminaţi deoarece semnificaţia, după testul F al lor, a scăzut
sub limita probabilităţii de 50/0, Este vorba de doza de fosfor la
pătrat (PXP) care s-a inclus în model la pasul 16 şi s-a eliminat la
pasul 33 i la fel s-a întîmplat cu interacţiunea dintre azot la pătrat cu
temperatura medie din luna iunie (NXNXC6), care s-a inclus la
pasul 21 şi s-a eliminat la pasul 37. În felul acesta, din cei 45 de termeni
propuşi a intra În model, au fost selectaţi şi reţinuţi cei 40 încadrati
în tabelul 4. Modelul are, pentru cei 42 de termeni selectaţi, un
coeficient de detenninaţie multiplă de 74,40/0' Variaţia producţiei totale
de tuberculi la soiul Desiree poate fi explicată, la cele 362 de parcele
studiate, În limita de 74,40/ 0 prin cei 17 factori incluşi În model.
88