anale 11.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

t. MĂZÂREANU şicol1ab.
Tabelul 8
Modificările producţiilor de tuberculi în funcţie de variaţia dozelor de îngrăşăminte
şi variaţia indicilor agrochimici din centrul Moldovei
(Variation of yield depending on fertilization rates and agrochemical indices)
Constelaţia factorilor
agrochimici (Factors)
57% din optim economic
(57% of econo-
Maxim tehnic Optim economic
(Technic maximum) (economic optimum) mic optimum)
N [P,O·IK,O l.oTo' N Ip,O·IK,O IPoT' N IP,O.[ K,O IpOT.'
kg s.a./hectar t/ha kg s.a./hectar t/ha kg s.a./hectar t/ha
Media pe zona 295 105 205 46 260 90 180 46 150 50 100 43
----------------------
P205 5,6 mg/l00 g sol 360 225 190 47 315 200 165 46 180 115 95 44
10,9 mg/l00 g sol 230 - 225 47 200 o 195 46 115 o 115 44
----------------------
Ca 10,9 mg/l00 g sol 80 325 230 45 70 280 200 44 40 160 115 42
15,5 mg/l00 g sol 430 35 205 51 370 30 180 50 216 180 105 47
----------- --------------
T-S 3,5 me/100 g sol 410 - 190 48 360 O 165 47 205 O 95 45
5,2 me/l00 g sol 210 215 220 46 180 190 190 45 105 110 110 43
-------------- - ------
Ct 1,3% 340 50 110 46 295 45 95 46 170 25 55 44
2,0% 305 525 405 76 265 460 350 73 1501260 200 65
It Producţia totală
de tllberculi (total yield of tuben)
siului se constată că nivelul producţiilor realizate cu diferite combinaţii
NP este mult inferior situaţiei cînd se administrează K 200 • În acest
ultim caz, producţia maximă tehnică este de 46,2 t/ha şi se realizează
cu combinaţia N295P105. Se evidenţiază efectul puternic al îngrăşămintelor
cu azot asupra producţiei, prin creşterile importante ale recoltei,
ogEndite printr-o înclinaţie mai puternică a curbelor, faţă de îngrăşămintele
cu fosfor.
Aşa cum s-a arătat în tabelul 8, variaţia conţinutului de calciu
din sol aduce modificări importante în valorile producţiei totale şi ale
eficacităţii dozelor de îngrăşăminte. Astfel, din fig. 2 reiese că pe
un sol cu 10,9 mg Ca/100 g sol producţiile sînt în general mai mici
decît pe un sol cu 15,5 mg Ca/l00 g sol. Producţiile maxime tehnice
sînt mult diferenţiate (44,7 t/ha în primul caz şi 50,8 t/ha în al doilea
caz), constatîndu-se un raport foarte diferit N : P. Se remarcă faptul că,
la doze mici de azot (0-150 kg s.a. N/ha), eficienţa dozelor de fosfor
este mult mai mare cînd solul conţine Ca mai puţin.
Asupra productiei totale, o influenţă hotărîtoare o are conţinutul
solului în carbon total (fig. 3). Astfel, pe nivelul N 300 , pe un sol mai
sărac în humus (1,30/0 Ct), producţia maximă tehnică (46,4 t/ha) se
realizează cu P50K iOO ' Pe un sol bogat în humus (2,0 0/ 0 Ct), la doze mici
de fosfor şi în special de potasiu, nivelul recoltei este inferior priInului
147