anale 11.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

W. COPONY şi calab.
(maximul tehnic, optimul economic) şi estimarea producţiei pentru orice combinaţie
NPKG (COPONY şi colab., 1978 a).
B) Interdependenţa dintre indicii de sol, cei climatici şi dozele d~ îngrăşăminte
în vederea estimării pretabilităţii solului pentru cultura cartofulm (BERIN­
DEI şi colab., 1979).
Un ajutor de nepreţuit la toate prelucrările efectuate l-au oferit colecţiile
de programe pentru calculatorul electronic ca BMDP (1977) şi NAG (1977) ce au
putut fi utilizate, ele conţinînd algoritmele din domeniul matematicii statistice
programate la nivelul tehnicii anilor 1975-1977. în timp ce se executau experienţele
în cîmp, colectivul de lucru de la LC.P.C. a elaborat modelele prin noi şi noi
încercări, ajungîndu-se în final la soluţiile reprezentate prin sistemul COF-l (CO­
PONY şi oolab. 1978 a), ce permit optimiZlarea fertilizării la nivel de tarla' şi
prog'noza produ~ţiei de cartof pentru orice sistem! de fertilimrel într-o anumită
ambianţă ecologică.
DISCUŢII. În situaţia actuală, cînd îngrăşămintele chimice constituie
unul dintre mijloacele principale (în unele situaţii poate chiar mijlocul
principal) de sporire a producţiei şi de dirijare a calităţii tehnologice
a produselor agricole şi cînd din punct de vedere tehnic se pot
realiza în multe situaţii potenţialele ecologice la majoritatea plantelor
cultivate, sistemul de fertilizare devine una dintre verigile principale
ale tehnologiilor de cultivare ale plantelor. Cartoful fiind o cultură intensivă
ce răspunde, în majoritatea condiţiilor ecologice prin sporuri
mari la fertilizare, necesită în mod deosebit un sistem care să permită
dozarea adecvată a îngrăşămintelor funcţie de condiţ.iile concrete de
sol, climă şi de scopul de folosinţă a culturii. Dacă la producţii mici şi
medii erorile de fertilizare nu sînt atît de grave, producţiile economice
ridicate nu se pot realiza fără o dozare corectă a îngrăşămintelor, mai
ales dacă se urmăreşte şi calitatea tuberculilor în funcţie de scopul de
folosinţă o astfel de dozare nu poate fi realizată dacă nu se cunosc legăturile
ce există între efectul îngrăşămintelor şi condiţiile de sol, climă
şi tehnologie. Prin intermediul experienţei arătate anterior, cu cele
36 variante de fertilizare, s-au putut acumula informaţiile necesare la
nivel de ţară, ce au permis întocmirea unui sistem de fertilizare care
să corespundă dezideratelor amintite: optimizarea dozelor de îngrăşăminte
funcţie de condiţiile concrete ale fiecărei sole şi estimarea producţiilor
pentru orice ambianţă ecologică şi orice combinaţie de îngrăşăminte.
Pe lîngă acest aspect al fertilizării, sistemul preconizat permite
şi microzonarea culturii cartofului funcţie de pretabilitatea solului şi
de sporurile realizabile prin fertilizare.
În tabelele 1 şi 2 sînt redate producţiile medii de tuberculi realizate
în cîmpurile experimentale la soiurile Desiree şi Ostara din principalele
zone cultivatoare de cartof. Nivelul ridicat al producţiilor şi
sporurile realizate printr-o fertilizare minerală adecvată indică posibilităţile
potenţiale ale cartofului în ţara noastră şi randamentul ridicat
pe care îl poate da această cultură la aplicarea corectă a îngrăşămintelor.
În tabelele 3 şi 4 sînt trecute, pentru aceleaşi soiuri, sporurile ce
pot fi realizate printr-o fertilizare organică de 30 tone gunoi, ce se
aplică suplimentar faţă de fertilizarea minerală.
75