anale 11.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

PROGNOZA FERTILIZARII
riaţiile climei în Polonia, într-o perioadă de 15 ani, au determinat oscilaţii
de producţie de ±21 % faţă de media producţiei.
Cantitatea optimă de precipitaţii şi limitele ei de variaţie (faţă de
optim) pot fi modificate de îngrăşăminte (COWIE, citat de BURTON,
1966).
După cum rezultă din experienţele de fertilizare la cartof, conditiile
climatice din diferiţi ani agricoli afectează aUt producţiile martorilor
nefertilizaţi cît şi eficienţa fertilizării, manifestată prin sporurile
de producţie. Foarte mulţi autori (EUGENIA TĂNĂSESCU şi colab.,
1969,1970; N. MAXIM şi SILVIA DANIELESCU, 1970; 1. BRETAN şi
colab., 1972; D. SCURTU, 1972, 1978; 1. REICHBUCH, 1972; MARIA
BÎRSAN, 1972 i V. OLARU şi LUCIA DRAGOMIR,1973 i H. BREDT şi
colab., 1976), indică drept semnificative influenţele anilor experimentali
şi ale interacţiunilor ani X fertiliz,are asupra realizării producţiilor
de tuberculi.
BURTON (1966) citează o serie de autori care au găsit diverse
corelaţii între diferitele elemente climatice (temperatură, umiditate) şi
producţiile de tuberculi obţinute. Tot acest autor arată însă că interpretarea
observaţiilor din cîmp este adesea complicată de diverse
suprapuneri, cum ar fi deficitul de apă care apare în condiţii de temperaturi
ridicate, reducerea luminozităţii în perioadele ploioase, favorizarea
atacurilor de boli de către anumite împrejurări climatice etc.
Se pot construi modele matematice (COPONY, 1976, 1978), care
descriu cu o aproximaţie suficient de mare realizarea producţiei de
cartof pentru o zonă climatică. Dacă aceste modele conţin suficiente
elemente climatice, ele pot oferi posibilitatea de a descrie anii agricoli
favorabili culturii cartofului şi pot da indicaţii despre variaţia fertilizării
culturii cartofului în funcţie de favorabilitatea anului agricol.
Teoretic, pe această cale, sistemul de fertilizare devine elastic şi
se poate conta pe maximum de randament. În lucrarea de faţă, pe baza
unui model matematic de optimizare a fertilizării la cartof se vor prezenta
cîteva exemple asupra modului cum se modifică eficienţa fertilizării
cu NPK la cartof în zona climatică Braşov, în funcţie de modifican:~a
condiţiilor climatice.
MATERIAL ŞI METODA. Datele prelucrate în modelul matematic prezentat
în tabelul 1 au prov'enit dintr-o experienţă staţionară de fertilizarei, (în rotaţie
de 4 ani), executată în perioada 1975-1978. Cele 4 culturi din: rotaţie au fost:
orzoaioă, cartof soiul Desiree, borceag de primăvară şi porumb siloz. Experienţa
a fost factonială de tipul 5N X5P X5K/2alegîndu-se din cele 75 combinaţii posibile
36 variante (MĂZĂREANU 1., 1980). La orzoaică, variantele au avut (dozele de îngrăşăminte
reduse la jumătate. Valorile medii cu abaterile standard ale factorilor
sînt prezentate în tabelul 2.
Abaterea valorilor climatice în cursul experimentării faţă de valorile medii
multianuale este redată în tabelul 3. Din lacest tabel se constată că ,anul iagricol
166