anale 11.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

FERTILIZAREA PE GRUPE DE SOIURI
cartofului de sămînţă la nivel de Il, păstrat în depozit cu ventilaţie mecanică ~i
trimis în primăvară unităţilor.
Aşezarea experienţei în cîmp s-a făcut după metoda parcelelor subdivizate
în patru repetiţii, cu doi factori;
A) agrofondul cu două graduări; al=N132P!JoKso+40 t!ba gunoi de grajd şi
a2=N250P20oK200+40 tjba gunoi de grajd;
B) soiul cu 12 graduări (b 1 -bd; Ostara, Jaerla, Semenic, Muncel - din
grupa timpurie şi semitimpurie, Desir2e, Măgura, Colina, Superintensiv - din
grupa semitîrzie şi Ora, Merkur, Procura şi Eba din grupa tîrzie.
Ingrăşămintele. fosfatice şi .potasice, precum şi gunoiul de grajd, au fost aplicate
în toamnă, odată cu arătura adîncă, iar cele azotoase în primăvară, înainte
de plantare.
Plantarea s-a executat în rigole, la distanţă de 70/30 cm, la epoca optimă a
zonei respective.
In localităţile Secuieni şi Braşov, aceeaşi experienţă s-a efectuat în paralel
atît în cultură neirigată cît şi în cultură irigată. In localităţile Valu lui Traian,
Brăila, Bacău, Oradea, Ştefăneşti şi Tg. Mureş experienţa s-a executat în condiţii
de irigare, iar la Suceava, Livada şi Tg. Jiu în cultură neirigată. Udările au
fost executate în momentul cînd umiditatea solului a atins plafonul minim de
70% din I.U.A. -
Recoltarea s-a făcut mecanic, pe grupe de precocitate, la maturitatea soiurilor,
cînd s-a stabilit prin cîntărire producţia pe fiecare parcelă şi s-a luat o probă
medie de tuberculi ce s-a trimis la Braşov, pentru analize de laborator. Interpretarea
datelor s-a făcut prin diferenţa limită şi interacţiunea factorilor.
REZULTATE OBŢINUTE. Soiurile de cartof reacţionează diferit atît
la îngrăşare, cît şi la condiţiile de cultivare. În cultura neirigată (tabelul
1) din grupa soiurilor timpurii, laerla şi Superintensiv au reacţionat
pozitiv la îngrăşăminte, în majoritatea localităţilor oQţinîndu-se diferenţede
producţie semnificative şi foarte semnificative pe agrQifondul
doi (N250P2ooK200+40 tjha gunoi de grajd). La soiul Desiree din grupa
soiurilor semitîrzii s-a obţinut o diferenţă de producţie între cele două
nivele de fertilizare numai în unii ani în localităţileSecuieni şi Suceava.
Din grupa soiurilor tîrzii au reacţionat pozitiv la îngrăşăminte: la Braşov
soiurile Procura şi Ora, la Suceava Eba şi Ora, iar la Livada numai
soiul Ora.
În cultură irigată (tabelul 2) soiurile de cartof s-au comportat mai
bine în ceea ce priveşte reacţia la fertilizare, fapt ce se oglindeşte prin
producţiile de tuberculi obţinute. Cele mai mari producţii s-au realizat
în Insula Mare a Brăilei. Acestea au fost cuprinse în anul 1977 între
68,9 t/ha la soiul timpuriu Ostara pe primul agrofond şi 96,7 t/ha în
acelaşi an pe acelaşi agrofond la soiul Eba. În anul 1978, la soiul Ostara
s-a obţinut o producţie de 74,6 t/ha, în timp ce la SOiU1 Eba 99,7 t/ha.
Pe al doilea agrofond, în condiţiile de la Brăila s-au obţinut sporuri
de producţie faţă de primul agrofond numai în anul 1978. În acest an,
diferenţele de producţie sînt semnificative pînă la foarte semnificative
la majoritatea soiurilor studiate. Rezultatele obţinute la Bacău şi Oradea
sînt asemănătoare cu rezultatele obţinute la Brăila în ceea ce priveşte
diferenţele de producţii între cele două agrofonduri.
In condiţiile de la Valu lui Traian, Secuieni şi Braşov, numai anumite
soiuri reacţionează pozitiv la îngrăşăminte, chiar în condiţii de iri-
64