anale 11.pdf - Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru ...

OPTIMIZAREA FERTILIZARII lN STEPA DOBROGEI
Producţia comercială (PC) prezintă o suprafaţă de răspuns asemănătoare
cu cea de la producţia totală (fig. 1.2). Productiile comerciale
sînt, pentru aceleaşi combinaţii NP, cu 1 pînă la 4 t/ha mai mici decît
pentru producţiile totale corespondenţe. În 'aceste condiţii, sporurile
:-ealizate cu dozele de 0-200 kg N/ha sînt de 16 t/ha pe nivelul Po şi
rte9 t/ha pe nivelul P 300 • Se remarcă faptul că eficienta dozelor de azot
este mai mare l,a producţia com,ercială comparativ cu producţia totalâ
pe nivele mici de fosfor, dar ceva mai mică pe nivele mari de fOSfC''.",
Eficienta dozelor de fl)sior, în schimb, este mai mică pe toatE::: nivelele
de azot. Astfel, pentru 0-300 kg P 2 0 5 /ha sporul realizat este de 7 t/ha
pe nivelul NOr de 3 t/ha pe nivelul N 200 şi de 2 t/ha pe nivelul N 3oo •
Pentru a urmări variaţia dozelor NP în funcţie de variaţia indicilor
agrochimici în limita valorii mediei plus minus abaterea standard, s-au
re-dat suprafeţele de răspuns pe soIuri ,cu 4 şi 21 m,g P20 5 /100 9 sol,
pentru ambii indici ai producţiei de tuberculi (fig. 1.3-6.). Ceea ce se
remarcă de la prima vedere este creşterea foarte puternică a sporurilor
pentru dozele de fosfoT, pe nivelul de aprovizionare scăzut al
solului în fosfor (4 mg P2,05) şi reducerea totală a eficienţei dozelor de
fosfor pe un nivel de aprovizionare ridicat (21 mg P 2 0;J100 9 sol).
Astfel, sporul obţinut la administr,area a 0-300 kg P 2 0s/ha este
de 15 t (de la 33 la 48 t/ha) pe nivelul N o la producţia totală şi 13 t (de
la 32 la 45) la producţia comercială. Pe nivelul maxim de aprovizionare
a solului (21 mg P 2 0 5 ) nu se obţine nici un spor, atît pentru producţia
totală cît şi pentru producţia comercială.
În ceea ce priyeşte eficacitatea dozelor de N, se poate remarca
faptul că, practic, sporul se menţine în aceleaşi limite de 14-15 t/ha
pentru doze de 0-200 kg N/ha, aplicate pe fond fără fosfor, pentru
întreaga limită de variaţie a P205 din sol (4-21 mg P205/100 9 sol).
Ceea ce deose'beşte, totuşi, soIurile cu conţinut diferit de P 2 0 5
dsimilabil este creşterea nivelului producţiilor cu starea de aprovizionare
a solului în acest element: de la 33 la 47 t/ha pentru nivelul
Je 4 mg P 2 0 5 /100 9 sol şi de la 37 la 51 t/ha pentru nivelul
21 mg Pz0 5 j100 9 sol. Cu creşterea dozelor de P205 aplicate, efectul
dozelor de azot se reduce treptat, ajungînd la 9-11 t/ha pe nivelul P 300 •
La această doză m,aximă de fosfor (P 300 ) producţiile ating valori mult
mai mari pe nivele scăzute de aprovizionare a solului în fosfor decît
pe nivele superioare de aprovizionare, fapt ce se explică prin reducerea
treptată a eficienţei dozelor de P Z 0 5 , paralel cu creşterea nivelurilor
de aprovizionar'e a solului în acest element.
Pentru producţia comercială, alura curbelor pe cele 2 nivele extreme
de aprovizionare cu fosfor din sol este asemănătoare, tendinţa
de variaţie a producţiei pentru diferite combinaţii NP este identică cu
cea discutată la producţia totală.
În fig. 1.7-10 se prezintă suprafeţele de răspuns pentru variaţia
pol-asiului în limitele 13-29 mg K 2 0j100 9 sol. În comparaţie cu constelaţia
medie a factorHor (fig. 1.1.-2.) eficacitatea dozelor de azot şi fosfor
196